Ciclonul Boris, care a afectat puternic Europa Centrală și de Est în weekendul precedent, a provocat distrugeri masive și a depășit toate așteptările experților în hidrologie. România a fost printre țările lovite de acest fenomen devastator, însă impactul său s-a extins la o scară mult mai largă. Specialiștii în hidrologie, confruntați cu intensitatea extremă a ciclonului, au fost nevoiți să adopte măsuri fără precedent, activând pentru prima dată așa-numitul Cod Alb, un nivel de alertă nemaivăzut până acum în Europa.
Ciclonul Boris a activat pentru prima dată Codul Alb în Europa, provocând haos fără precedent
Liz Stephens, profesoară la Universitatea Reading și expertă în riscuri climatice, a subliniat amploarea neobișnuită a fenomenului: „Ne uitam cu un amestec de uimire şi groază, la modul în care previziunile devin realitate”, a afirmat aceasta, exprimând astfel șocul comunității științifice față de rapiditatea și forța cu care ciclonul Boris a evoluat.
Din cauza volumului uriaș de precipitații, care a depășit toate limitele, hărțile meteorologice, de obicei colorate în funcție de intensitatea fenomenelor, au rămas fără nuanțe potrivite. Stephens a explicat: „Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb”.
Pe lângă forța ciclonului, profesorul asistent Malcolm Mistry de la London School of Hygiene and Tropical Medicine a evidențiat rolul critic al temperaturilor ridicate ale mării în alimentarea acestui fenomen extrem: „Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore; cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale”, a explicat acesta, sugerând că schimbările climatice continuă să amplifice astfel de fenomene devastatoare.
Activarea Codului Alb marchează o premieră în Europa, semnalând un nivel de pericol maxim, fără precedent, și evidențiind necesitatea unor măsuri mai ferme pentru a răspunde provocărilor climatice viitoare.
