Fenomenele meteorologice extreme, incluzând furtunile violente ce aduc grindină de mari dimensiuni, vânturi puternice și chiar tornade, afectează în mod serios infrastructura, agricultura și comunitățile din România. Observațiile istorice și proiecțiile climatice subliniază o intensificare a acestor fenomene, atât în frecvență, cât și în intensitate, în următoarele decenii, ca urmare a schimbărilor climatice globale, potrivit unei analize publicate pe infoclima.ro.
Creșterea frecvenței furtunilor severe și impactul acestora asupra diferitelor regiuni
Conform datelor colectate între 1940 și 2023, România a cunoscut o amplificare a numărului de ore cu condiții favorabile pentru fenomene meteorologice severe, fenomen mai pronunțat în estul țării. „În perioada 1940-2023, s-a observat o creştere a orelor cu condiţii favorabile pentru furtuni severe în toată ţara, în special în est. Fenomene precum grindina de mari dimensiuni şi vânturile intense devin tot mai frecvente. În zonele urbane mari, furtunile pot provoca daune importante infrastructurii şi vehiculelor, iar în zonele agricole pot distruge culturile, afectând grav economia locală. Previziunile pentru viitorul apropiat (2025-2050) şi pentru sfârşitul secolului (după 2071) indică o intensificare a acestor fenomene, în special în nordul României, unde riscul de grindină şi furtuni violente este aşteptat să crească semnificativ”, se arată într-un articol de pe site-ul infoclima.ro.
Aceste fenomene sunt amplificate de creșterea umidității atmosferice, care sporește instabilitatea și probabilitatea apariției furtunilor. Specialiștii în schimbări climatice subliniază că, fără măsuri de adaptare, consecințele economice și sociale pot fi devastatoare, aducând costuri ridicate pentru reparații și pierderi semnificative în sectorul agricol și în infrastructură. Extinderea zonelor urbane și modificările terenurilor agravează și mai mult aceste efecte, iar România are una dintre cele mai ridicate rate de decese provocate de trăsnete din Europa, situându-se după Bulgaria și Republica Moldova.
Importanța măsurilor de prevenție și adaptare în fața fenomenelor meteo extreme
Pentru a limita impactul acestor fenomene, specialiștii recomandă măsuri esențiale pentru consolidarea infrastructurii și pentru dezvoltarea unor sisteme de avertizare timpurie eficiente. Educația publicului în privința măsurilor de siguranță în fața fenomenelor meteo extreme devine, de asemenea, o prioritate. „Fără acţiuni decisive, ţara se va confrunta cu consecinţe semnificative asupra mediului, economiei şi societăţii în general”, avertizează specialiştii.
Previziuni climatice pentru fenomenele extreme din nordul României și impactul asupra agriculturii
Analizele climatice sugerează că, în viitorul apropiat, fenomenele meteorologice extreme vor deveni și mai frecvente, în special în jumătatea nordică a țării. „Apariţia furtunilor cu grindină de mari dimensiuni şi vânt intens sunt anticipate să crească chiar mai mult decât în cazul furtunilor cu descărcări electrice, probabilitate pentru apariţia grindinei de mari dimensiuni crescând cu 40-80% în Europa Centrală şi de Est până la sfârşitul secolului. Pentru România, previziunile climatice indică o creştere semnificativă a condiţiilor pentru grindină de mari (>2 cm) şi foarte mari dimensiuni (>5 cm) pentru întreg teritoriul, dar în particular pentru nord-estul României. Cercetătorii anticipează că furtunile cu vânt intens (>25 m s-1) vor fi observate mai frecvent în sudul României”, arată Infoclima.
Factorii suplimentari ce contribuie la frecvența furtunilor: urbanizarea și irigarea
În afară de influența schimbărilor climatice, alți factori, precum expansiunea urbană și utilizarea intensivă a terenurilor, contribuie la apariția furtunilor. Irigarea terenurilor în perioadele de secetă poate, de asemenea, să crească frecvența furtunilor prin sporirea umidității în sol și atmosferă, având impact mai pronunțat în regiunile cu agricultură intensivă din sudul României.
