Într-o situație fără precedent în România, costurile campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale anulate au atins pragul de aproape 300 de milioane de euro. Decizia Curții Constituționale de a invalida rezultatul final al scrutinului, fără o motivare clară, ridică semne de întrebare majore privind gestionarea bugetului public și responsabilitatea instituțiilor implicate.
Călin Georgescu, candidatul prezidențial declarat câștigător al primului tur validat și, ulterior, al alegerilor anulate, a lansat acuzații dure cu privire la modul în care au fost gestionate fondurile publice:
„S-au cheltuit în această campanie aproape 300 de milioane de euro, pentru niște alegeri fără rezultat. Anulate fără motiv, și fără motivare în prezent. Curtea Constituțională a României a validat primul tur, după care a anulat tot. Bun. Putem să înțelegem asta, dar cine răspunde pentru devalizarea bugetului de stat cu 300 de milioane de euro. Eu zic că este o întrebare corectă. Nu este pertinentă întrebarea mea?”, s-a întrebat candidatul prezidențial suveranist.
Impactul financiar și alternativele pierdute
Călin Georgescu a subliniat că suma alocată alegerilor ar fi putut fi utilizată pentru investiții strategice, oferind un exemplu concret:
„Cu acești bani, statul român putea practic cumpăra compania E.ON, care este cel mai mare furnizor de gaze din România, și nu mai discutam azi despre vânzarea acesteia către o companie din Ungaria. Riscăm în acest fel să depindem energetic mereu de alții. Gazul nostru va veni acum din Ungaria. Sunt gazele noastre ale noastre, sau ale altora? Noi avem gaze, Ungaria nu are, dar acum le poate avea pe ale noastre, cum vine chestiunea asta?”
Georgescu a făcut și o analogie cu agricultura, arătând modul în care resursele românești sunt exploatate fără a aduce beneficii reale populației:
„Practic este la fel de stupid cum grâul nostru pleacă ieftin la export și se întoarce scump după procesare. Corect? Vindem tot, spunem că nu avem bani de pensii, dar nu întrebăm de ce am cheltuit sute de milioane de euro pe niște alegeri anulate.”
Implicații pentru viitor
Cazul ridică numeroase întrebări: cine este responsabil pentru această risipă? Ce mecanisme vor fi implementate pentru a evita astfel de situații pe viitor? În plus, situația pune în lumină vulnerabilitățile economice și energetice ale României, amplificând necesitatea unei strategii naționale coerente.
Decizia Curții Constituționale rămâne învăluită în controverse, iar lipsa unei motivări clare riscă să erodeze încrederea publicului în procesul electoral și în instituțiile statului.