Două decese în doar două săptămâni, produse în rândul tinerilor medici rezidenți de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași, au zguduit comunitatea medicală și au readus în prim-plan realitatea dură a presiunii resimțite de personalul aflat în formare. George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, originar din Bârlad, județul Vaslui, și aflat în ultimul an al rezidențiatului, a murit vineri, 28 martie 2025, în propria locuință, iar duminică, 13 aprilie, colegul său Emanuel Mirel Luca, de 28 de ani, din Darabani, județul Botoșani, a fost găsit fără viață în apartamentul său. Ambii erau medici rezidenți în aceeași secție, iar evenimentele succesive au declanșat o stare de alarmă în rândul cadrelor medicale.
Moartea a doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie din Iași stârnește valuri de revoltă și îngrijorare în sistemul medical
Potrivit informațiilor publicate de „Ziarul de Iași”, surse din zona juridică au confirmat că George Tilă suferea de o afecțiune medicală preexistentă, însă detaliile legate de cauza exactă a morții nu au fost confirmate oficial. Deși colegii săi au încercat să afle o explicație, tragedia avea să capete proporții mai ample în momentul în care, două săptămâni mai târziu, Emanuel Mirel Luca a fost descoperit decedat, în condiții care au ridicat numeroase semne de întrebare. Inițial suspectat de infarct, tânărul ar fi suferit de fapt de o infecție respiratorie severă, care i-ar fi afectat grav plămânii. A fost găsit lângă fereastră, cel mai probabil încercând să respire.
Contextul în care s-au produs aceste două tragedii a aprins o serie de dezbateri despre mediul de lucru și despre gradul de solicitare extremă la care sunt supuși rezidenții. Într-un dialog cu publicația locală, șefa Institutului de Gastroenterologie, profesor doctor Anca Trifan, a recunoscut dificultățile sistemului, afirmând: „Este un mediu în care se muncește groaznic de mult. (…) Ne intimidează pe toți – cât mai putem pune pe cineva la muncă, mai mult sau mai puțin, după ce s-a întâmplat?”
Declarațiile sale subliniază și faptul că acest tip de presiune nu este un fenomen recent, ci o realitate perpetuată de ani de zile în secțiile de gastroenterologie din întreaga țară, acolo unde numărul pacienților este constant ridicat. Cu toate acestea, Anca Trifan a precizat că va iniția măsuri concrete pentru a evalua nivelul de stres și starea de sănătate a rezidenților.
În cazul lui Emanuel Mirel Luca, autopsia nu a indicat urme de consum de alcool, droguri sau cafeină în exces. De asemenea, nu fusese implicat recent în gărzi sau activități epuizante — era programat de gardă abia în joia următoare și fusese liber în weekend. Cu toate acestea, problemele respiratorii apărute în urma unei infecții virale par a fi avut un rol fatal. Sursele citate arată că în ultimele luni, atât el, cât și alți colegi, fuseseră infectați cu virusuri respiratorii, inclusiv gripă și COVID-19, uneori simultan, însă mulți au continuat să se prezinte la muncă.
În paralel cu aceste evenimente tragice, pe rețelele de socializare și forumuri anonime, mai mulți rezidenți au descris condițiile de muncă din cadrul Institutului de Gastroenterologie drept infernale. Printre acuzații se numără lipsa sprijinului din partea superiorilor, suprasolicitarea și preluarea unor sarcini administrative care ar trebui gestionate de personalul auxiliar. „Suntem obligați să stăm și 34 de ore treji”, se menționează într-un mesaj anonim, care descrie o realitate în care tinerii medici trebuie să se ocupe de transportul pacienților, completarea documentelor, efectuarea analizelor și asumarea responsabilităților pentru care nu sunt nici pregătiți, nici plătiți corespunzător.
Totuși, opinia oficială exprimată de profesor doctor Luminița Iancu, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, este una de reținere în fața acuzațiilor de suprasolicitare ca posibilă cauză directă a deceselor. „Gastroenterologia este un serviciu greu (…), dar de aici la a spune că sunt biciuiți și exploatați și au murit de suprasolicitare cred că e cale foarte lungă. (…) Sunt peste 3.000 de rezidenți în Iași, toți au probleme, nu toți pot fi medici,” a subliniat aceasta, atrăgând atenția asupra ignorării semnelor medicale de alarmă și necesității unui sprijin colectiv mult mai larg în sistemul de sănătate.
În ciuda acestor diferențe de perspectivă, ceea ce rămâne cert este faptul că două vieți tinere s-au stins într-un interval de timp scurt, iar sistemul medical se confruntă cu întrebări dureroase și cu presiunea de a oferi nu doar tratament pacienților, ci și protecție și echilibru celor care îi îngrijesc.
Citiți mai multe pe Ziarul de Iași.
