În România, realitatea medicală în privința cancerului devine tot mai sumbră pe măsură ce anii trec, iar în loc ca statisticile să arate o scădere a cazurilor, acestea înregistrează o creștere constantă. Potrivit celor mai recente discuții din cadrul podcastului „Capital de Sănătate”, difuzat de platforma Hai România, numărul celor diagnosticați anual cu o formă de cancer variază între 90.000 și 100.000 de persoane. În ultimii cinci ani, acest lucru a dus la un total de peste 500.000 de cazuri oncologice, o cifră care ar putea fi chiar mai mare, având în vedere frecvența diagnosticărilor târzii, ce scapă evidențelor statistice oficiale.
Profesorul Universitar Doctor Gheorghe Iana, medic primar în radiologie și imagistică medicală, a subliniat în cadrul emisiunii gravitatea situației din România, oferind o comparație elocventă cu media Uniunii Europene: „Avem dublu față de media europeană. La bărbați, în UE, media este 2,5%. La noi, ne apropiem de 7%.”
Această diferență majoră nu este rezultatul întâmplării, ci consecința unei acumulări de neajunsuri cronice din sistemul sanitar. De la lipsa educației medicale reale în rândul populației, la absența unor politici de prevenție eficiente, până la dificultățile birocratice și logistice în accesul la investigații de bază – toate contribuie la un context în care boala este descoperită adesea în faze avansate.
Lipsa de informare, neîncrederea în sistem și dificultatea accesului la servicii medicale esențiale conturează un cerc vicios, greu de spart. Dr. Iana a descris acest fenomen: „Se depistează greu la noi. E o problemă regională, dar la noi se simte mai tare. Accesul e greoi, iar comportamentul pacientului, de multe ori, vine din lipsa de informare și frică.”
O contribuție negativă majoră a avut-o și pandemia de COVID-19, care a blocat accesul la servicii medicale non-urgente, suspendând practic multe dintre controalele de rutină. Între 2020 și 2021, spitalele au prioritizat exclusiv cazurile grave, iar pacienții au ezitat să mai solicite consultații pentru simptome aparent minore. Consecințele sunt resimțite astăzi: generații întregi de pacienți oncologici care au fost diagnosticați târziu, în stadii în care tratamentul devine dificil și cu șanse reduse de succes. „Oamenii nu au mai mers la doctor. Spitalele primeau doar cazuri grave. Comportamentul sistemului și al pacientului a fost atipic. Iar acum plătim nota de plată”, spune Iana.
Totuși, în mijlocul acestei crize, există și exemple care arată că schimbarea este posibilă. Programul național de screening pentru cancerul de sân funcționează cu eficiență și oferă investigații gratuite femeilor peste o anumită vârstă, fiind unul dintre puținele exemple funcționale de prevenție în România. „E un program care merge. Mai trebuie extins, dar este un pas clar în direcția bună. Ar trebui să vedem mai multe proiecte de acest fel.”
Mai mult, Dr. Iana propune o strategie testată în alte state: centre dedicate exclusiv femeilor, în care toate investigațiile necesare – de la mamografii la biopsii – să se realizeze în același loc, într-un interval de timp scurt. „De ce să ținem o pacientă pe drumuri două-trei luni, când putem rezolva totul în două-trei zile?”, se întreabă el retoric.
Soluțiile propuse pentru combaterea acestei crize includ:
- creșterea accesului rapid la investigații imagistice de tip RMN, CT și mamografii, fără liste de așteptare interminabile;
- campanii reale de informare și prevenție, nu doar afișe pasive în săli de așteptare;
- dezvoltarea unor centre regionale de diagnostic integrat, care să elimine traseul obositor și frustrant al pacientului între diferite instituții;
- formarea și păstrarea în țară a unui număr suficient de specialiști, pentru a reduce timpul de la suspiciune până la diagnostic confirmat.
Pentru cei care au fost deja diagnosticați, sistemul oferă totuși o formă de sprijin prin intermediul Programului Național de Oncologie. Dr. Iana precizează: „Avem 200.000 de pacienți în tratament oncologic complet, iar investigațiile sunt decontate integral prin programul național.” Casa Națională de Asigurări de Sănătate confirmă existența unui pachet oncologic gratuit, care include și monitorizarea pe termen lung.
La nivel individual, oamenii pot contribui activ la prevenție și detectare precoce. Recomandările medicilor sunt simple, dar esențiale:
- să acordăm atenție semnalelor transmise de corp – dureri persistente, noduli, oboseală inexplicabilă;
- să efectuăm analize medicale regulate, în special după vârsta de 35-40 de ani;
- să solicităm o a doua opinie medicală, acolo unde există dubii sau suspiciuni;
- să discutăm deschis despre boală, pentru a reduce stigmatul și tăcerea care întârzie adesea diagnosticarea.
Într-o societate în care „frica de cancer” a devenit aproape o fatalitate tăcută, singura șansă reală de schimbare rămâne conștientizarea publică, combinată cu măsuri coerente, rapide și bine finanțate din partea statului. România nu mai are timp de pierdut.
