În cadrul dezbaterii prezidențiale organizate de Antena 3 CNN, jurnalistul Adrian Ursu le-a adresat celor șapte candidați prezenți întrebarea privind articolele din Constituția României care, în viziunea lor, ar trebui modificate cu prioritate. Răspunsurile au reflectat o diversitate de abordări, de la susținerea referendumului ca instrument executiv până la revendicări privind introducerea de noi drepturi sau reforme de natură instituțională.
John Ion Banu a deschis seria declarațiilor cu accent pe consolidarea suveranității populare și pe schimbarea raportului de forțe în Executiv. Potrivit acestuia, „Constituția trebuie să deservească interesele națiunii. Este de a da o voce poporului pentru ca referendumul să aibă putere executivă. Aș face ca Guvernul nostru să fie un guvern minoritar și nu majoritar”.
Elena Lasconi a afirmat că nu ar opta pentru modificări propriu-zise, ci pentru completări importante, propunând introducerea dreptului femeii la avort prin referendum, precum și inițiativele civice „Fără penali în funcții publice” și „Punctul 8 de la Timișoara”. „Nu aș modifica, aș adăuga. vreau un referendum, pentru dreptul femeii la avort. Îmi doresc să adăugăm asta. Aș vrea să adăugăm Fără penali în funcții publice. Și punctul 8 de la Timișoara. Am citit-o de mai multe ori”, a spus aceasta.
Lavinia Șandru a propus o transformare radicală a sistemului politic, evocând o posibilă schimbare de regim constituțional. „Poate ar fi bine să trecem dreptul României de a fi respectată de clasa politică. glumesc! România să fie o republică prezidențială, după model american. președintele să răspundă în fața Parlamentului și să dea socoteală la fiecare trei luni”, a afirmat candidata.
Crin Antonescu a preferat o poziție prudentă, fără a indica priorități stricte, dar a pledat pentru clarificarea competențelor între președinte și premier. „Nu am priorități pentru modificarea Constituției. Aș susține toate articolele care să limpezească toate ambiguitățile legate de atribuțiile Președintelui și ale premierului, prezența la Consiliul European și altele”, a punctat acesta.
Daniel Funeriu a adus în discuție întărirea mecanismelor de exprimare democratică și recunoașterea explicită a valorilor identitare. „Întărirea puterii referendumului, întărirea dreptului la opinie, suspendarea președintelui, cu acordul CCR. Aș dori o discuție despre moștenirea creștină a poporului”, a declarat fostul ministru al Educației.
Într-un ton rezervat, Nicușor Dan a subliniat că actualul cadru constituțional este suficient de clar și funcțional, dar a reiterat o propunere mai veche referitoare la Curtea Constituțională. „Nu este prioritate să modific. Avem un cadru constituțional care e bine înțeles. Am propus ca la CCR să fie magistrați. Propunerile la CCR ar trebui să vină tot din mediul judiciar”, a precizat el.
În final, Cristian Terheș a insistat asupra unor principii de conservatorism constituțional, vizând definirea căsătoriei, protejarea banilor lichizi și consolidarea supremației Constituției. „Prima modificare este definirea căsătoriei clară între un bărbat și o femeie. Introducerea a unei prevederi că Constituția este legea supremă în stat. dreptul românilor de a a avea și a folosi cash”, a spus acesta.
Divergențele de viziune între candidați reflectă dezbateri mai largi din societate privind identitatea constituțională a României, raportul între stat și cetățean, dar și între instituțiile centrale ale puterii.
