Într-o atmosferă plină de solemnitate și reculegere, marți, 28 noiembrie 2023, Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin și mama sa, Elena” din satul Corlăteni, raionul Râșcani, a găzduit o slujbă specială, oficiată de Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți, și un sobor de preoți. Scopul acestei ceremonii a fost să cinstească memoria arhimandritului Anatolie Tihai, un misionar român dedicat, care și-a consacrat viața răspândirii credinței ortodoxe în Japonia.
Răspândirea Luminii Ortodoxiei în Țara Soarelui Răsare: Omagiu și Reflecție în Memoria Arhimandritului Anatolie Tihai
În timpul slujbei de parastas, preoții au evocat cu respect și recunoștință activitatea misionară a părintelui Anatolie, subliniind importanța și impactul misiunii sale în țara Soarelui Răsare. Biserica, împodobită cu icoane și lumânări, a devenit martora unui moment de comuniune spirituală în memoria celui ce a fost considerat cel mai mare misionar român.
Potrivit ziarullumina.ro, Preasfințitul Părinte Antonie a rostit un cuvânt de învățătură, subliniind angajamentul și devotamentul exemplar al arhimandritului Anatolie. Ierarhul a evidențiat că părintele Anatolie a fost un model de misionarism ortodox, iar absența spiritului misionar în zilele noastre a fost subliniată ca fiind o problemă gravă în slujirea bisericească contemporană.
Citește și: Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României (30 Noiembrie)
Cuvântul de învățătură a evidențiat că, în contrast cu vremurile actuale, în care slujitorii duhovnicești par să piardă din vedere misiunea de a propaga credința, părintele Anatolie a rămas fidel acestei chemări, aducând lumina credinței ortodoxe într-un mediu cultural și religios diferit.
De asemenea, ierarhul a amintit de contribuția deosebită a arhimandritului Anatolie la promovarea spiritualității românești în Japonia prin intermediul celor trei cărți publicate sub egida Episcopiei de Bălți. „Primul jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai”, apărut în 2018 în ediție bilingvă română-niponă, a adus în atenția cititorilor experiențele și gândurile misionarului în țara străină. „Sectele religioase din Japonia”, lansată în 2019, a oferit o perspectivă detaliată asupra diversității religioase din țară, în timp ce „Însemnări etnografice”, apărută în 2022 în ediție bilingvă română-engleză, a evidențiat eforturile misionarului în a împărtăși cultura românească într-un context multicultural.
Această ceremonie de parastas a reprezentat nu doar un moment de comemorare a unei vieți dedicate credinței, ci și o ocazie de a reflecta asupra actualului context religios și asupra nevoii persistente de a promova spiritul misionar în slujirea bisericească, inspirați fiind de moștenirea lăsată de arhimandritul Anatolie Tihai în Japonia și în inimile credincioșilor din România.
Cuviosul Anatolie Tihai: Misiunea și Moștenirea Sa în Japonia
Într-o perioadă plină de schimbări și explorări, Cuviosul Anatolie Tihai a devenit un stalp al spiritualității și un pionier al misiunii ortodoxe în Japonia. Născut în 1838 în satul Tărăsăuţi din Bucovina, el și-a dedicat viața formării și îndrumării comunității ortodoxe într-un mediu cultural complet diferit de cel în care a crescut.
După absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău și a Academiei Teologice din Kiev, întemeiate de Sfântul Ierarh Petru Movilă, Cuviosul Anatolie a ales să-și îndrepte privirile către Muntele Athos. Aici, timp de patru ani, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Zografu, unde a absorbit nu doar învățăturile spirituale, ci și cunoștințe profunde în limbile greacă și bulgară, precum și în arta picturii bizantine.
În 1871, misiunea lui s-a extins către tărâmuri asiatice, în slujba Părintelui Nicolae Kasatkin în Japonia. Devenind paroh al bisericii ortodoxe și conducător al Centrului Misionar din Hakodate, Cuviosul Anatolie a fost un arhitect al răspândirii creștinismului ortodox într-o societate cu tradiții și credințe fundamentale diferite.
Cu pasiune și devotament, a întemeiat Biserica din Osaka în 1878 și a condus Misiunea Ortodoxă Rusă în Japonia între 1879 și 1881. În calitate de profesor și director al Școlii de Cateheți din Osaka între 1882 și 1889, a pus bazele unei educații teologice solide în această regiune îndepărtată.
Cuviosul Anatolie Tihai nu s-a rezumat doar la slujirea spirituală, ci a avut și un impact semnificativ asupra numărului de credincioși. Când a ajuns în Japonia, numărul ortodocșilor era limitat la 50, dar, prin eforturile sale, când a părăsit țara, peste 20.000 de oameni adoptaseră credința ortodoxă.
Meritul său nu constă doar în răspândirea creștinismului, ci și în abilitatea sa de a comunica în mai multe limbi străine. Cunoscând limbile română, rusă, greacă, japoneză, bulgară, engleză și slava bisericească, cu noțiuni de franceză, germană și chineză, Cuviosul Anatolie a fost un poliglot remarcabil.
Călătoriile sale misionare în întreaga Japonie și expediția sa în China în 1888 au fost documentate în cele două jurnale pe care le-a lăsat posterității. Primul jurnal misionar, publicat în ediție bilingvă româno-niponă în 2018, reprezintă o comoară culturală și spirituală, oferind o perspectivă unică asupra eforturilor și realizărilor sale.
Cu toate aceste contribuții remarcabile, sănătatea Cuviosului Anatolie a început să se deterioreze în anii 1880, iar în vara anului 1890, a revenit în Rusia, unde a trecut la cele veșnice în ziua de 28 noiembrie 1893. Moartea sa nu a marcat sfârșitul influenței sale, ci a lăsat o moștenire vie a credinței și devotamentului, continuând să inspire generații de credincioși și misionari.
