După căldura record din 2023, anul 2024 nu începe bine pentru planeta noastră. Datele recente publicate de observatorul european Copernicus arată că niciodată o lună ianuarie nu a fost atât de caldă, și pentru prima dată, planeta a depășit pragul critic de 1,5°C de încălzire pe parcursul a 12 luni consecutive față de era preindustrială.
Alarma mondială: Semnale îngrijorătoare ale încălzirii globale în 2024
Între februarie 2023 și ianuarie 2024, temperatura aerului la suprafața globului a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900, conform datelor furnizate de observatorul european Copernicus.
Richard Betts, director al studiilor de impact climatic la National Met Office din Marea Britanie, subliniază că depășirea acestui prag nu înseamnă neapărat că am depășit definitiv limita de 1,5°C stabilită la Paris în 2015 pentru a încerca să limităm încălzirea globală și consecințele acesteia. Totuși, este un semnal alarmant al schimbărilor profunde pe care le-am indus deja la nivelul climei globale, iar adaptarea la aceste schimbări devine din ce în ce mai urgentă.
Citește și: Manelistul Florin Salam, ridicat cu mandat de poliție pentru înșelăciune
Specialiști de marcă în domeniul schimbărilor climatice, precum Brian Hoskins de la Institutul Grantham pentru Schimbări Climatice de la Imperial College din Londra și Johan Rockstrom de la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK), au emis avertismente puternice cu privire la urgența acțiunilor necesare pentru a limita schimbările climatice.
Clima globală s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2°C față de perioada preindustrială, iar la rata actuală a emisiilor, prognozele IPCC arată că pragul critic de 1,5°C ar putea fi atins în medie până în 2030-2035.
Ianuarie 2024 a fost înregistrată ca cea mai caldă lună ianuarie de la începutul măsurătorilor. Cu o temperatură medie de 13,14°C, aceasta a depășit cu 0,12°C recordul anterior stabilit în ianuarie 2020 și cu 0,70°C peste normalul perioadei 1991-2020. Comparativ cu era preindustrială, este cu 1,660°C mai caldă.
Recordul de căldură înregistrat în luna ianuarie a fost însoțit de fenomene extreme, precum un val de căldură în America de Sud, care a dus la temperaturi record și incendii devastatoare în Columbia și Chile, soldate cu zeci de morți în regiunea Valparaiso.
În ciuda unor perioade reci și a unor ploi abundente în unele regiuni, temperaturi excepțional de blânde au fost consemnate în Spania, sudul Franței, precum și în alte părți ale lumii, inclusiv Statele Unite, Canada, Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
Temperaturile record înregistrate la suprafața oceanelor adaugă o altă dimensiune îngrijorătoare acestor date. Cu o temperatură medie de 20,97°C în ianuarie, suprafața oceanelor se clasează pe locul doi ca cea mai caldă lună, fiind la doar 0,01°C sub recordul anterior stabilit în august 2023 (20,98°C).
Această creștere alarmantă a temperaturilor are loc într-un moment în care fenomenul climatic El Nino încetinește în Pacificul ecuatorial, ceea ce ar fi trebuit să ajute la scăderea temperaturilor.
Samantha Burgess, șefa adjunctă a serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), subliniază că este necesară o reducere rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a opri creșterea temperaturilor globale.
La mijlocul lunii ianuarie, Organizația Meteorologică Mondială și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA) au avertizat că anul 2024 ar putea bate recordul pentru cel mai cald an înregistrat vreodată. Există un risc de unu din trei ca anul 2024 să fie mai cald decât 2023, iar probabilitatea ca acesta să se numere printre cei mai călduroși cinci ani din istorie este de 99%.
Cu toate acestea, Johan Rockstrom subliniază că există și posibilitatea ca, la sfârșitul acestui „al treilea super eveniment El Nino”, întărit de activitatea umană, temperaturile să scadă din nou, așa cum s-a întâmplat în 2016 și 1998. Aceasta nu ar trebui să diminueze însă îngrijorările legate de tendința generală de încălzire globală și impactul pe termen lung al schimbărilor climatice.