Astronomii au făcut o descoperire monumentală, identificând o gaură neagră supermasivă care absoarbe echivalentul unui Soare pe zi, situată în centrul celui mai luminos quasar observat vreodată. Acest rezultat impresionant a fost publicat în prestigioasa revistă Nature, conform unui raport al Agenției France-Presse (AFP) și preluat de Agerpres.
Descoperire Astronomică: Gaura Neagră Supermasivă care Consumă un Soare pe Zi
Christian Wolf, astronom la Universitatea Națională Australiană (ANU) și autorul principal al studiului, a declarat într-un comunicat al Observatorului European de Sud (ESO) că această gaură neagră reprezintă cea mai rapidă creștere observată până în prezent. Cu o masă impresionantă de 17 miliarde de sori, această entitate cosmică ‘mănâncă’ puțin mai mult de un soare pe zi, o rată de acumulare de materie care depășește cu mult pe cea a altor găuri negre cunoscute.
Citește și: Americanii au ajuns din nou pe Lună după 50 de ani: Vehiculul spațial Ulise a aselenizat astăzi cu succes!
Această gaură neagră supermasivă, prin natura sa invizibilă, iluminează centrul galaxiei gazdă, formând un quasar. Quasarul observat de Very Large Telescope (VLT) al ESO, situat în Chile, a fost descris de Wolf ca fiind „cel mai luminos obiect din universul cunoscut”. Lumina emisă de acest quasar, denumit J0529-4351, a călătorit 12 miliarde de ani pentru a ajunge la instrumentele VLT, oferind cercetătorilor o fereastră rară în epoca timpurie a Universului, care datează de aproximativ 13,8 miliarde de ani.
Interesant este că lumina quasarului J0529-4351 a fost inițial detectată în anii ’80, dar doar recent, prin analiza automată a datelor de la satelitul Gaia al ESA, care cartografiază galaxia, a fost recunoscută pentru ceea ce este cu adevărat. Cercetătorii de la Observatorul Siding Spring din Australia, folosind instrumentul X-shooter al VLT, au confirmat anul trecut că acesta este, de fapt, un quasar.
Gaura neagră supermasivă din centrul său atrage o cantitate imensă de materie, emițând o lumină echivalentă cu cea a peste 500 de miliarde de sori. Existenta unui obiect atât de masiv și luminos în Universul timpuriu prezintă o provocare semnificativă pentru teoria actuală, care încă se străduiește să explice formarea rapidă a găurilor negre supermasive.
Citește și: Se schimbă jocul: Cercetătorii au găsit un super-Pământ și spun că planeta ar putea fi locuibilă
Se crede că găurile negre se formează din prăbușirea nucleului unei stele la sfârșitul vieții sale, crescând în masă prin acumularea materiei din vecinătatea sa, atrasă de câmpul său gravitațional. Descoperirea oferă ocazia unică de a studia procesul prin care o gaură neagră poate deveni supermasivă într-un interval de timp relativ scurt în contextul timpuriu al Universului, provocând o reevaluare a teoriilor existente despre evoluția cosmică.
