România se confruntă cu cel mai extins cod roșu de caniculă din istoria măsurătorilor ANM, afirmă experții în climă. Temperaturile cresc alarmant, ajungând până la 40 de grade Celsius la umbră, iar perioadele caniculare devin din ce în ce mai prelungite. Conform climatologului Roxana Bojariu, acest fenomen este cauzat de un transport de aer cald dinspre nord-vestul Africii, unde, de asemenea, se înregistrează anomalii termice pozitive.
„Aerul acesta cald este blocat pe sud-estul și estul Europei și toate sistemele de joasă presiune ocolesc practic acest munte de aer cald. Este vorba de schimbări climatice, pentru că, dacă în trecut astfel de episoade erau foarte rare, acum ele devin foarte frecvente”, a explicat Bojariu într-o intervenție la Realitatea PLUS.
Necesitatea Măsurilor Concrete în Planul Anticaniculă
Experții climatologi subliniază importanța măsurilor concrete, nu doar a recomandărilor, în cadrul planului anticaniculă. „Rolul planului anti caniculă ar trebui să fie acela care nu să formuleze recomandări, ci să întreprindă măsuri”, afirmă Mircea Duțu.
Instituirea codurilor portocaliu și roșu a fost necesară datorită amplorii geografice a teritoriului afectat de caniculă, care cuprinde aproape întreaga țară, amplitudinii temperaturilor, apropiate și trecute de 40 de grade Celsius, și persistenței lor. Suntem deja în al patrulea val de căldură al acestei veri calendaristice.
Duțu explică că, din punct de vedere contextual, ne confruntăm cu un blocaj atmosferic la nivel continental. Partea vestică a Europei este caracterizată de temperaturi normale și umiditate, iar valurile recurente de aer mai rece care coboară din sectorul arctic pe versantul occidental al continentului împing masa de aer cald din nordul Africii spre zona mediteraneană estică, Balcani și centrul Europei.
În România, recordul de temperatură pentru luna iulie este de 44,3 grade Celsius, înregistrat la Calafat pe 24 iulie 2007. În București, recordul a fost de 42,4 grade Celsius, în 5 iulie 2007. „Nu trebuie să confundăm temperatura resimțită, la care nu aș face apel atât de des, pentru că nu poate fi cuantificată decât cu mari aproximații și rămâne una percepută în mod subiectiv”, subliniază Duțu. „Ceea ce este de notat e amploarea, teritoriul național practic în întregime atins de aceste temperaturi și persistența în condițiile în care asistăm la o repetate a acestor valuri de căldură, care reprezintă markerul cel mai evident al încălzirii globale.”
Impactul Schimbărilor Climatice: Valurile de Căldură Devin Normă
Duțu atrage atenția asupra faptului că aceste valuri de căldură, cu repetiție, întrerupte de scurte perioade de normalitate însoțite de fenomene meteo furtunoase și ploi torențiale, riscă să devină norma. Principalul efect este stresul termic, care constituie principala cauză a deceselor legate de condițiile meteorologice și poate exacerba boli preexistente. Insolația reprezintă o urgență medicală cu o rată de letalitate deosebit de ridicată.
O Lună în Plus de Vară?
„Aș marca faptul că aceste valuri de căldură, sub impactul schimbării climatice, devin din ce în ce mai precoce. Au apărut pentru prima dată și la noi și în Grecia încă de la începutul lunii iunie și se prelungesc în manifestările lor până toamna târziu”, a concluzionat Duțu.
