O alertă medicală a fost declanșată în România, în urma decesului a trei cadre medicale în condiții suspecte la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași. Într-un interval de doar două săptămâni, doi medici rezidenți și un brancardier au murit subit, fără ca până în prezent să existe o explicație clară privind cauzele acestor tragedii. Circumstanțele neelucidate ale morților și posibilele conexiuni dintre ele au generat o undă de șoc în sistemul sanitar, determinând declanșarea unei anchete extinse.
În centrul anchetei se află decesele lui George Tilă (31 de ani), Emanuel Mirel Luca (28 de ani) și al unui brancardier în vârstă de 54 de ani, care își desfășura activitatea tot în cadrul spitalului ieșean. Aceștia s-au stins din viață în decurs de două săptămâni, în moduri diferite, dar cu elemente comune care au atras atenția autorităților. Conform primelor informații, medicul Tilă, originar din Bârlad, a murit pe 28 martie 2025, fiind cunoscut cu o boală autoimună, însă nu este clar dacă aceasta a fost cauza directă a decesului.
Pe 13 aprilie, tragedia s-a adâncit după ce Emanuel Mirel Luca, coleg cu primul medic, a fost găsit fără suflare în propria locuință din județul Botoșani. Potrivit apropiaților, acesta era sub tratament pentru o afecțiune considerată ușoară, dar în zilele dinaintea morții contractase atât virusul gripal, cât și COVID-19. Totuși, medicii legiști nu au ajuns încă la o concluzie clară privind cauza decesului. Autoritățile așteaptă rezultatele testelor de laborator pentru a clarifica dacă infecțiile virale ar fi putut contribui decisiv la moartea tânărului.
Al treilea deces a fost raportat în noaptea de luni spre marți, când brancardierul, aflat în secția de Terapie Intensivă, a murit subit, fără ca anterior să fi prezentat semne ale unor boli cronice sau afecțiuni grave. Acest ultim caz a întărit suspiciunile unei posibile legături între cele trei decese, mai ales în lipsa unor explicații medicale clare și în contextul unor acuzații de suprasolicitare a personalului medical.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a solicitat urgent demararea unei anchete care să stabilească dacă aceste tragedii sunt cumva interconectate sau dacă au existat deficiențe în modul de organizare al muncii în cadrul spitalului. Oficialul a declarat că este necesar „să se stabilească dacă există o legătură între cele două decese” ale medicilor rezidenți și a subliniat posibilitatea ca suprasolicitarea să fi avut un rol semnificativ.
„Acum, cei de la medicină legală vor trebui să se pronunţe dacă există o cauzalitate comună între cele două decese. Ştim că pentru primul rezident, cel de 31 de ani, deja au fost date rezultatele preliminare către anchetatori. Urmează să vină analizelele de laborator şi pentru tânărul de 28 de ani, care a fost găsit decedat în casă la finalul săptămânii trecute. Practic, acum este o întreagă anchetă, pentru că… au apărut inclusiv în spaţiul public mai multe mesaje în care se spune că rezidenţii de la Gastroenterologie de la Sfântul Spiridon sunt suprasolicitaţi după gărzi de 24 de ore, urmează program normal de muncă şi se ajunge ca aceşti rezidenţi să petreacă câte 32 – 36 de ore fără să doarmă, timp în care trebuie să performeze. De altfel, colegi de-ai lor au spus că volumul de muncă este atât de mare, pentru că nu sunt nici asistente, nici brancardieri suficienţi la acea secţie, iar totul este făcut de rezidenţi. Secţia are circa 108 rezidenţi, iar, în total, sunt 125 de paturi (…)”, a transmis Paul Ciurari, corespondent Antena 3 CNN.
Pe fondul acestor relatări, anchetatorii iau în calcul și posibilele condiții de muncă epuizante din secția de Gastroenterologie a spitalului, acolo unde rezidenții ar fi fost forțați să lucreze ture prelungite, de peste 30 de ore, fără pauze adecvate de odihnă. Potrivit unor mărturii din interior, lipsa personalului auxiliar ar fi dus la suprasolicitarea directă a medicilor rezidenți, care trebuiau să suplinească și sarcinile altor categorii de angajați.
Cazul rămâne deschis, iar rezultatele finale ale autopsiilor și anchetelor în curs vor fi cruciale pentru a lămuri dacă avem de-a face cu o coincidență tragică sau cu o problemă sistemică gravă în sistemul sanitar românesc.
