În contextul societății moderne, cu o evoluție rapidă și constantă a normelor, valorilor și practicilor educative, înțelegem cu toții nevoia de adaptare și de a rămâne în pas cu timpurile. Cu toate acestea, când vine vorba de educație, trebuie să ne întrebăm unde tragem linia? Cât de departe este prea departe? Ana Maria Ivan, autoarea cunoscutului blog Zanana, abordează cu pasiune și sinceritate un subiect fierbinte în textul său: introducerea unor teme noi în curricula școlară și în programele extracurriculare. Aceste teme, deși promovează diversitatea și incluziunea, pot, în același timp, să treacă peste valorile și convingerile personale ale părinților. De asemenea, ridică întrebări legitime despre transparența și deschiderea instituțiilor de învățământ, precum și despre drepturile părinților de a fi informați și implicați activ în educația copiilor lor. Vă invităm să citiți această mărturie din inimă, care reprezintă sentimentele și preocupările multor părinți, și să vă formați propria opinie despre această problemă complexă și sensibilă.
______________________________________
‘Nici nu știu de ce îți bați capul să scrii despre nebuniile din afară. Mai e mult până ajung la noi’, mi-au spus-o multe mame și încă și mai multe o gândesc.
Dar dacă v-as spune că începând din toamna asta în școlile și grădinițele care au acceptat ‘programa nouă’ vor exista tot felul de reprezentanți care să vorbească copiilor despre ‘ce vor ei’ m-ați crede?
Sigur că nu.
Cu toate acestea deja mi-au scris mai multe mame că au fost informate că la ora de dirigenție vor participa diverși facilitatori de la Organizația ‘Salvati copiii’ ce le vor vorbi copiilor pe diverse teme, incluzând diversitatea, incluziunea, drepturile copiilor (care??), educația sexuală! Unele școli au pus părinții să semneze, altele nu!
În 2019 am fost invitată de către Organizația ‘Salvati copiii’ împreună cu mai mulți bloggeri pentru a îi sprijini în proiectele ce urmau să ajungă în școli despre incluziune, diversitate și educație sexuală, așa că știu foarte bine ce îi vor ‘învăța’ în școli acești ‘facilitatori’ (facilitează ce??) care NU au niciun fel de experiență în ceea ce ține lucrul cu copiii, nu sunt psihologi și nici asistenți sociali, sunt doar niște persoane plătite să spună ce este în ‘programa’.
(Vă las în comentarii o pagină de pe site-ul lor cu ce vor să facă în școli!).
Sub tema ‘educatia sexuala’ se atinge subiecte precum: identitatea de gen și cum pot alege copiii să fie ce doresc, avortul și dreptul fetelor de a avorta (fără să li se explice riscurile fizice și emoționale pe care le au), LGBTQ și cum fiecare este liber să iubească ce vrea și pe cine vrea!).
Aceste subiecte pentru mine NICIODATĂ nu au făcut parte din educația sexuală.
De aici lipsește cum să îi învățăm pe copii să aștepte actul sexual până când sunt dezvoltați emoțional! Lipsesc explicațiile despre cum avortul este o traumă pentru orice femeie! Aici ar fi ideal să vină femei care să povestească cum trăiesc cu regrete pentru avortul sau avorturile avute! Femei care au rămas sterile în urma unui avort!
Diriginții când au fost întrebați despre ce teme vor discuta acești facilitatori, au răspuns că nu știu!
Școala NU ar trebui să afle înainte?
Școala nu este locul unde copiii noștri învață despre diferite materii și subiecte ce țin de școală?
Cum ești tu ca părinte de acord cu așa ceva? Cât de leneș să fii ca părinte să nu vrei să afli despre ce vor vorbi niște străini cu copiii tăi??
Tocmai mi-am mutat copiii de la școală, da. A patra oară! Am luat această decizie
când fondatoarea nu mi-a răspuns despre pasajele ce erau incluse în contractul de anul acesta în care spunea că, și citez: ‘copiii vor fi implicați în proiecte curriculare și extracurriculare de incluziune, diversitate și identitate de gen!’.
Doar că și-au găsit părinții greșiți!
Îi mut și a zecea oară dacă e nevoie dar copiii mei NU vor învăța în școală despre aceste mizerii.
Copiii noștri ne-au ales cu un scop: să îi protejăm și să le protejăm inocența. Fiți lei pentru ei! Pe voi se bazează.
Aveți curaj să vorbiți cu orice profesor sau diriginte. Nu mergeți pe ipoteza că ‘aveți încredere’ și eu am avut-o și uite că lucrurile s-au schimbat. Citiți contractele din scoarță în scoarță. Nu dați informații nimănui despre viața de acasă. Nu dați dreptul niciunei școli mai mult decât aveți voi. Nu există să nu intre părintele în școală! Nu există să fie consiliat psihologic fără acordul vostru sau fără să fiți de față.
Acestea sunt drepturile voastre de părinți. Nu le pierdeți. Sau nu vă plângeți când vă veți pierde copiii.
Copiii sunt ai părinților lor! Ai niciunei alte organizații sau instituții de stat.
Păstrați-le inocența cât mai mult. De voi depinde asta deși societatea vă spune altceva. Închideți urechile și urmați-va inima”, a scris Ana Maria Ivan pe pagina sa de Facebook.
