Pe 22 septembrie 2024, la ora 15:44, va avea loc echinocțiul de toamnă, moment în care Soarele se va afla direct pe ecuatorul ceresc, conform datelor oferite de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Acest fenomen marchează un moment astronomic important, în care durata zilei și a nopții devine egală în ambele emisfere. În emisfera nordică, zilele încep să devină mai scurte, pe măsură ce toamna își face tot mai simțită prezența, în timp ce în emisfera sudică începe primăvara, iar zilele se alungesc treptat.
Duminică se va înregistra echinocțiul de toamnă, momentul în care ziua și noaptea vor fi egale. Află și când se va schimba ora la cea de iarnă
Punctul echinocțiului de toamnă, denumit și „punct autumnal”, reprezintă intersecția dintre ecliptică, adică proiecția orbitei Pământului pe sfera cerească, și ecuatorul ceresc. În acest moment, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În consecință, la această dată, Soarele răsare exact în est și apune în vest, egalând durata zilei și a nopții la toate latitudinile, cu excepția regiunilor polare, unde fenomenele specifice de zi și noapte polară își urmează cursul. La Polul Nord, începe lunga noapte polară, în timp ce la Polul Sud, Soarele își face apariția deasupra orizontului pentru următoarele șase luni, până la echinocțiul de primăvară.
În emisfera sudică, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii astronomice. În România, la această dată, Soarele atinge o înălțime medie de 45° la amiază, situându-se la jumătatea distanței dintre zenit și orizont. Începând cu acest moment, durata zilelor va continua să scadă, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi, până la solstițiul de iarnă, care va avea loc pe 21 decembrie.
România va trece la ora oficială de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, ora 4:00 devenind ora 3:00. Aceasta va transforma ziua de 27 octombrie în cea mai lungă zi a anului. România revine astfel la Timpul Legal Român sau ora Europei de Est, având un avans de două ore față de timpul universal coordonat (UTC). Sistemul orei de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie, a fost implementat inițial pentru economisirea energiei, dar studiile recente sugerează că impactul asupra economiei energetice este minim, în timp ce mulți cetățeni acuză efecte negative asupra sănătății.
Deși Parlamentul European a decis în martie 2019 să renunțe la schimbarea orei, această măsură nu a fost încă implementată, deoarece decizia finală depinde de confirmarea Parlamentelor naționale. Schimbarea orei a fost introdusă pentru prima dată în România în 1932, în intervalul 22 mai – 2 octombrie. Aceasta măsură a fost preluată inițial de germani în 1916, urmați de britanici și alte țări europene, însă în contextul actual, multe voci pun la îndoială relevanța acestei practici.
Astfel, echinocțiul de toamnă din acest an nu doar că marchează o schimbare naturală în durata zilei și a nopții, dar atrage atenția asupra unor dezbateri mai ample legate de impactul schimbării orei și de necesitatea unei reanalizări a acestei măsuri la nivel european și global.