Pentru prima dată, o echipă de cercetători a observat o pereche de găuri negre colosale ciocnindu-se în Universul antic. Descoperirea a fost realizată cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb, dezvăluind o fuziune spectaculoasă a două galaxii și a găurilor negre din centrul acestora, datând dintr-o perioadă în care Universul avea doar 740 de milioane de ani – aproximativ a douăzecea parte din vârsta sa actuală.
Această revelație ar putea avea implicații semnificative pentru înțelegerea modului în care găurile negre supermasive, precum cea din centrul Căii Lactee, au ajuns să atingă dimensiuni atât de impresionante. „Una dintre problemele pe care le avem în cosmologie este explicarea modului în care aceste găuri negre reușesc să crească atât de mult. În trecut, am vorbit întotdeauna despre consumarea rapidă a materiei sau despre nașterea lor deja mari. O altă posibilitate este că ele cresc foarte repede prin fuziuni,” explică prof. Roberto Maiolino, astrofizician la Universitatea din Cambridge și membru al echipei din spatele observațiilor.
Impactul Fuziunilor asupra Înțelegerii Cosmologice
Până acum, nu era clar dacă fuziunea galaxiilor, fenomen bine documentat, ar rezulta și în unirea găurilor negre din centrele lor într-o singură gaură neagră uriașă. Modelele recente au sugerat că una dintre găurile negre ar putea fi aruncată în spațiu, devenind o „gaură neagră rătăcitoare”. Noile observații realizate de Telescopul Webb, capabil să exploreze regiunile îndepărtate ale cosmosului, au oferit prima privire directă asupra acestor coliziuni monumentale.
În timpul fuziunii, găurile negre consumă cantități uriașe de materie și eliberează o cantitate semnificativă de energie. Această activitate generează caracteristici spectrale distincte, care permit astronomilor să identifice și să studieze aceste evenimente. Astfel, a fost detectată o coliziune în desfășurare într-un sistem numit ZS7, una dintre găurile negre având o masă estimată la 50 de milioane de ori masa Soarelui. „Masa celeilalte găuri negre este probabil similară, deși este mult mai greu de măsurat deoarece această a doua gaură neagră este îngropată în gaz dens,” a adăugat Maiolino.
Observații Indirecte și Implicații pentru Viitor
Observațiile ulterioare au indicat că, dintre găurile negre detectate în această perioadă timpurie, aproximativ o treime par să fie în proces de fuziune. „Acesta ar putea fi un canal real pentru creșterea rapidă a găurilor negre timpurii,” a explicat Maiolino. „Una dintre marile lacune din cartea noastră de istorie cosmică este de unde au venit găurile negre uriașe, care au de milioane sau de miliarde de ori masa Soarelui. Se nasc ele cumva mari sau trebuie să fie construite din găuri negre inițial mai mici care se ciocnesc pentru a forma uriașii? Această nouă dovadă de la Telescopul Webb este indirectă, dar ajută la sugerarea unui rol major pentru coliziunile găurilor negre,” a declarat prof. Andrew Pontzen, cosmolog la University College London, care nu a fost implicat în cercetare.
Citește și: Evoluție sau nebunie? Au apărut clone AI pentru rudele decedate. Costă 150 de dolari bucata
Oamenii de știință speră ca în viitor să poată face măsurători directe ale coliziunilor antice folosind următoarea generație de detectoare de unde gravitaționale, inclusiv misiunea Laser Interferometer Space Antenna (Lisa), recent aprobată de Agenția Spațială Europeană.
Aceste descoperiri au fost publicate în prestigioasa revistă Monthly Notices of the Royal Astronomical Society și deschid noi orizonturi în înțelegerea evoluției găurilor negre și a formării structurilor cosmice.
