Situația economică a României devine tot mai fragilă, iar vocile specialiștilor trag semnale de alarmă fără precedent. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că România se îndreaptă cu viteză către o perioadă de restricții dure, similară – sau chiar mai gravă – decât cea din 2009. Acesta a subliniat că „România va intra într-o curbă de sacrificiu. Nu peste mult timp.”, atrăgând atenția asupra faptului că guvernele succesive nu au învățat nimic din lecțiile trecutului, iar greșelile se repetă aproape identic.
Citește și: UE va introduce din 2027 taxa pe carbon: Facturi mai mari și carburanți mai scumpi pentru toți europenii!
În paralel, banca austriacă Erste a publicat o analiză devastatoare privind perspectivele economiei românești. Potrivit raportului, „politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României”, iar neimplementarea unui nou pachet de măsuri fiscale riscă să arunce țara în categoria junk, adică într-o zonă nesigură pentru investitori. Întârzierea acestui pachet este atribuită alegerilor repetate, ceea ce a compromis obiectivul de reducere a deficitului la 7% din PIB.
Dăianu, într-o declarație tăioasă la Prima News, a avertizat că „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, insistând că autoritățile au ignorat complet semnalele crizei anterioare și au continuat să construiască pe baze fragile. În opinia sa, actualul dezechilibru bugetar – estimat în termeni ESA la 9,28% – este rezultatul unei lipse de responsabilitate politică și a unor promisiuni făcute în context electoral. În sprijinul acestei idei, Erste susține că „al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidenţiale, ceea ce pune ţinta de 7% la mare risc.”
Îngrijorarea crește și în rândul economiștilor independenți, care consideră că măsurile de până acum – precum majorarea impozitului pe dividende, limitările impuse microîntreprinderilor, reintroducerea taxei pe stâlp și eliminarea unor facilități fiscale – sunt departe de a fi suficiente. Pe partea cheltuielilor, înghețarea pensiilor și salariilor sau blocarea angajărilor în sectorul public aduc o economie mică, în timp ce necesarul de corecție este uriaș.
Într-o declarație de o duritate rară, Daniel Dăianu a punctat: „Vom plăti mai mult decât în 2009!”, exprimându-și regretul profund că guvernanții nu au acționat din timp pentru a evita acest deznodământ. El a continuat cu o analiză detaliată a ceea ce consideră a fi o strategie greșită și periculoasă: „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva.”
Datele oficiale confirmă gravitatea situației. România a încheiat anul trecut cu un deficit cash de 8,65%, iar estimările ESA – standardul Uniunii Europene – urcă acest procent la 9,28%, cu o țintă obligatorie de 7% pentru anul în curs, convenită cu Comisia Europeană. Pentru a atinge acest obiectiv, este nevoie de o corecție bugetară de două puncte procentuale, ceea ce presupune și o majorare semnificativă a veniturilor, nu doar reducerea cheltuielilor.
În plus, avertismentele din partea Erste nu se opresc aici. Conform instituției financiare, „România, Slovacia şi Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecţiilor Comisiei Europene.” În cazul României, fără reforme majore, datoria publică ar putea să depășească 100% din PIB în doar un deceniu, o evoluție care ar destabiliza complet economia.
Agențiile internaționale de rating au reacționat deja, coborând perspectiva României de la „stabilă” la „negativă”, îngrijorate de ritmul accelerat al îndatorării și lipsa unor măsuri concrete de redresare. În același timp, Erste avertizează că „plăţile dobânzilor şi inflaţia vor fi important de monitorizat în contextul dinamicii datoriei publice din România”, subliniind că inclusiv o creștere economică sub așteptări ar pune o presiune suplimentară pe indicatorii macroeconomici esențiali.
În ansamblu, toate indiciile converg către un singur verdict: dacă guvernul nu implementează urgent reformele promise, România riscă să intre într-o spirală a austerității dureroasă și inevitabilă. „Curba de sacrificiu e inevitabilă”, avertizează Dăianu, într-un apel care pare să fie unul dintre ultimele semnale de alarmă înainte de declanșarea unei crize în toată regula.
