În ultimele două luni, România a fost nevoită să cumpere energie electrică la un preț semnificativ mai mare comparativ cu alte state europene, o realitate economică ce reflectă o serie de factori interni și externi care au afectat producția națională de energie. Adrian Vintilă, consilier al ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a confirmat această creștere a prețurilor în cadrul unei discuții recente, atribuind-o unui deficit de producție, amplificat de condițiile meteo extreme din vara aceasta, caracterizată de temperaturi ridicate și o secetă prelungită. „Energia este mai scumpă decât în alte țări de două luni”, a subliniat Vintilă, potrivit capital.ro.
Citește și: România, noul gigant al agriculturii: A depășit Franța și Germania la exportul de grâu!
De două luni, România achiziționează energie la un cost considerabil mai ridicat față de alte țări
Lipsa precipitațiilor și căldura excesivă au avut un impact deosebit asupra generării energiei eoliene, unul dintre pilonii energiei verzi din România. Turbinele eoliene, care în mod normal ar contribui semnificativ la mixul energetic național, au generat cantități neglijabile de energie în această perioadă. „Turbinele eoliene au produs foarte puțină energie, aproape de zero,” a explicat Vintilă, subliniind că acest deficit a obligat România să recurgă la importuri de energie la costuri mai ridicate.
În contextul acestor dificultăți, ar fi fost ideal ca România să importe energie din țări precum Spania și Portugalia, unde prețurile energiei au fost extrem de mici în această perioadă, datorită unor factori structurali și investițiilor pe termen lung în energia verde. Spania, spre exemplu, a devenit prima țară din lume în care energia eoliană a devenit principala sursă de energie din mixul național. „Spania a fost prima țară din lume care a avut energia eoliană drept principala resursă în mixul energetic național, în urma numeroaselor investiții în energie verde,” a explicat Vintilă, adăugând că și proiectele de acumulare hidroenergetică prin pompaj din această țară au contribuit la stabilitatea energetică.
În același timp, România a accelerat recent proiecte similare, cum ar fi Tarnița-Lăpuștești, un proiect de mare importanță pentru stocarea energiei, însă aceste eforturi au fost tergiversate în trecut, afectând capacitatea actuală a țării de a face față cererii de energie. „România le-a pus recent pe făgașul corect, dar care au fost tergiversate în trecut,” a adăugat Vintilă, subliniind că rezultatele acestor investiții se vor vedea doar peste câțiva ani.
În ceea ce privește sursele actuale de import, România își asigură energia electrică în principal din statele vecine, conform capacității sale de interconexiune. Oficialul a menționat că România are o capacitate de interconexiune de 3.370 MW, cea mai mare fiind cu Bulgaria, depășind 1.500 MW, iar cu Ungaria, 800 MW. În ciuda acestei capacități, lucrările de mentenanță de la interconexiunile cu Ungaria și Austria au limitat fluxul de energie verde din vestul Europei. „Importul se face cu țările vecine, pe capacitatea de interconexiune pe care o avem,” a explicat el, subliniind că rețelele de transport din Europa de Vest nu au funcționat la capacitate maximă în această perioadă, împiedicând astfel fluxul de energie verde către România.
În acest context, oficialii români subliniază că soluția pe termen lung pentru România este accelerarea investițiilor în proiectele de energie regenerabilă și infrastructura necesară pentru a putea gestiona eficient fluctuațiile de producție și consum din sistemul energetic național.