Deșertul Sahara, cunoscut drept cel mai mare deșert fierbinte din lume, se confruntă cu ploi abundente, un fenomen neobișnuit pentru una dintre cele mai uscate regiuni de pe glob. Oamenii de știință se străduiesc să înțeleagă motivele acestui fenomen, însă o ipoteză vehiculată este că aceste precipitații ar putea fi legate de un sezon de uragane neobișnuit de liniștit în Oceanul Atlantic.
Citește și: Un pastor baptist s-a sinucis după ce a fost descoperit de poliție că a abuzat sexual un copil de 12 ani!
Ploi torențiale neobișnuite au lovit Sahara, semnalând schimbări climatice majore
Aceste precipitații extreme au generat o serie de musoni și inundații în regiunile de obicei aride din nordul Africii. Mai mult decât atât, se estimează că în unele părți ale Saharei cantitatea de precipitații din luna septembrie va fi de cinci ori mai mare decât media anuală pentru această perioadă. Regiunea vastă a Saharei nu este complet lipsită de ploi, explică Moshe Armon, cercetător în științe atmosferice la Universitatea Tehnică Federală (ETH) din Zürich. În anumite părți ale deșertului se înregistrează ocazional precipitații, dar în prezent, un număr mai mare de regiuni, inclusiv cele din nord, care sunt de obicei mai uscate, sunt afectate de inundații.
Explicațiile cu privire la acest fenomen variază. Unii oameni de știință susțin că este parte a fluctuațiilor naturale ale climei Pământului, în timp ce alții consideră că schimbările climatice generate de activitatea umană sunt factorul principal. „Răspunsul probabil este undeva la mijloc,” afirmă Armon, subliniind că schimbarea climatică observată în Sahara poate avea o legătură cu sezonul redus de activitate al uraganelor din Atlantic. Deși vara a adus predicții de activitate severă a uraganelor, din cauza temperaturilor ridicate din ocean, sezonul uraganelor din acest an a fost surprinzător de liniștit până în prezent. De fapt, pentru prima dată în ultimii 27 de ani, weekendul de Ziua Muncii a trecut fără formarea unei furtuni cu nume în Atlantic, potrivit livescience.com.
Un aspect important, explică Jason Dunion, meteorolog la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), este că peste jumătate din furtunile denumite și până la 85% dintre uraganele majore din Atlantic provin de obicei dintr-o regiune aflată chiar la sud de Sahara. În mod obișnuit, în timpul sezonului de uragane, undele atmosferice care se formează de pe coasta vestică a Africii se deplasează în Oceanul Atlantic de Nord, de-a lungul Zonei de Convergență Intertropicală (ITCZ), o centură care înconjoară ecuatorul și unde se întâlnesc masele de aer din emisferele nordică și sudică. Această zonă transportă nori, ploi și furtuni, iar undele atmosferice care călătoresc de-a lungul ITCZ, combinate cu apele calde ale Atlanticului, contribuie la formarea furtunilor tropicale și a uraganelor.
În acest an însă, o parte din ITCZ s-a deplasat spre nord, traversând regiuni mai îndepărtate din Sahara. Oamenii de știință nu sunt complet siguri de motivele acestei schimbări, deși modelele climatice anterioare au prezis că ITCZ se va muta spre nord pe măsură ce oceanele se încălzesc și temperaturile aerului cresc, datorită emisiilor de carbon care încălzesc emisfera nordică mai rapid decât pe cea sudică. Această deplasare spre nord împinge ploile musonice din Africa mai departe decât de obicei, inclusiv peste Sahara, în timp ce undele atmosferice sunt și ele deviate spre nord. Fără umiditatea ITCZ deasupra Atlanticului cald, ingredientele necesare pentru dezvoltarea furtunilor severe lipsesc.
Totuși, meteorologii avertizează că sezonul uraganelor din Atlantic atinge de obicei vârful la mijlocul lunii septembrie, astfel încât o pauză în activitate nu exclude posibilitatea formării unor furtuni severe și periculoase mai târziu.
Pe de altă parte, cantitățile neobișnuit de mari de ploaie înregistrate în Sahara ar putea fi legate și de temperaturile ridicate ale apei din Atlanticul de Nord și din Marea Mediterană. Dacă un sistem meteorologic rar de precipitații se deplasează peste o zonă oceanică sau terestră neobișnuit de caldă, riscul de ploi severe crește considerabil.
Perspectivele viitoare indică posibilitatea ca Sahara să devină și mai umedă. Activitatea umană, în special emisiile de gaze cu efect de seră, determină oceanele să absoarbă tot mai multă căldură. Modelele climatice prevăd că, până în 2100, încălzirea oceanelor va determina musonii să se deplaseze și mai mult spre nord, ceea ce ar putea însemna mai multe precipitații în regiunile în mod tradițional uscate. În plus, aceste modele sugerează că emisiile crescute de gaze cu efect de seră ar putea contribui la creșterea umidității în Sahara în viitor.
Citește și: Celebra Michaela DePrince, balerina din „Lemonade” al lui Beyonce, a murit subit la 29 de ani
Această schimbare în dinamica climatică globală evidențiază necesitatea unor studii aprofundate și monitorizări continue pentru a înțelege mai bine cum vor evolua aceste fenomene în viitor și care vor fi efectele asupra ecosistemelor și populațiilor umane din regiunile afectate.
