Michaela Mabinty DePrince, recunoscută pentru că a redefinit limitele și normele lumii baletului, a murit la vârsta de 29 de ani, conform unui anunț făcut vineri pe contul său de Instagram de către un purtător de cuvânt. Tragedia a lăsat un gol imens în inimile celor care o admirau, însă cauzele decesului nu au fost încă dezvăluite publicului. Această pierdere marchează sfârșitul unei vieți care a fost dedicată atât artei, cât și umanității.
Michaela DePrince, balerina care a redefinit limitele artei, a murit la 29 de ani
Într-un mesaj plin de emoție, postat în memoria sa, se precizează: „Viața ei a fost una definită de grație, scop și putere”. Acest text reflectă profund contribuția sa unică nu doar în domeniul baletului, ci și în sfera umanitară, subliniind rezistența și determinarea care au caracterizat întreaga sa existență. Continuând, mesajul reamintește: „Angajamentul ei neclintit față de arta sa, eforturile sale umanitare și curajul de a depăși provocări inimaginabile ne vor inspira pentru totdeauna. Ea a fost un far de speranță pentru mulți, arătând că, indiferent de obstacole, frumusețea și măreția se pot ridica din cele mai întunecate locuri”.
Familia Michaelei, profund îndurerată de această pierdere neașteptată, a publicat, la rândul ei, o declarație de condoleanțe. Sora sa, Mia DePrince, a exprimat durerea personală prin cuvinte copleșitoare: „Sunt cu adevărat într-o stare de șoc și tristețe profundă. Sora mea frumoasă nu mai este aici”. Într-un mod extrem de personal și emoționant, Mia a evocat amintirile copilăriei lor dificile din Africa, amintindu-și de timpul petrecut împreună la orfelinat. „Încă de la începutul poveștii noastre în Africa, dormind pe o saltea comună în orfelinat, Michaela (Mabinty) și cu mine obișnuiam să inventăm propriile noastre piese de teatru muzical și să le jucăm. Ne-am creat propriile baleturi… Când am fost adoptate, părinții noștri au susținut visurile noastre și a apărut balerina frumoasă, grațioasă și puternică pe care atât de mulți dintre voi o cunoașteți astăzi. Ea a fost o sursă de inspirație”.
Originară din Sierra Leone, Michaela DePrince, născută Mabinty Bangura, a trăit o copilărie marcată de traume inimaginabile. La vârsta de doar trei ani, după moartea ambilor părinți în timpul războiului civil, a fost trimisă într-un orfelinat unde a îndurat abuzuri și malnutriție. Într-un interviu acordat Associated Press în 2012, ea a descris acea perioadă terifiantă a vieții sale, dezvăluind: „Mi-am pierdut ambii părinți, așa că am fost la orfelinat timp de aproximativ un an și nu am fost tratată foarte bine pentru că aveam vitiligo”. Michaela a explicat că copiii din orfelinat erau clasificați în funcție de un sistem numeric care reflecta preferințele personalului. „Am fost clasificați pe numere, iar numărul 27 era cel mai puțin favorit și acesta a fost numărul meu, așa că am primit cea mai mică cantitate de mâncare, cea mai mică cantitate de haine și altele”, a mărturisit ea, potrivit The Guardian.
După o serie de evenimente dramatice, inclusiv vestea că orfelinatul urma să fie bombardat, DePrince a mers kilometri întregi fără pantofi pentru a ajunge la o tabără de refugiați. În 1999, a fost adoptată de o familie americană împreună cu alte două fete, inclusiv sora sa Mia. Mama adoptivă a fetelor a povestit despre starea în care se afla Michaela la acea vreme, descriind-o ca pe o fetiță „bolnavă și traumatizată de război”, care suferea de amigdalită, febră și mononucleoză.
Pasiunea Michaelei pentru balet a început când era încă un copil mic, după ce a văzut o fotografie cu o balerină în Sierra Leone. Acea imagine a plantat sămânța unei dorințe care avea să-i definească întreaga viață. Cu toate acestea, drumul său către succes a fost presărat de nenumărate provocări. În ciuda faptului că a început să se antreneze la doar cinci ani, discriminarea rasială i-a umbrit deseori eforturile. La opt ani, i s-a spus că America nu este pregătită pentru o balerină de culoare, deși fusese selectată să interpreteze rolul Mariei în „Spărgătorul de nuci”. La nouă ani, un profesor i-a spus mamei sale adoptive că nu merită să investească în antrenamentele ei, pentru că era de culoare.
Cu toate acestea, Michaela nu a renunțat. Determinată să își urmeze visul, ea a urmat cursurile Rock School for Dance Education, o instituție renumită și foarte selectivă. În 2011, la vârsta de 17 ani, a apărut în documentarul „First Position”, un film care urmărește șase tineri dansatori în pregătirea pentru Youth America Grand Prix. Acest moment i-a adus o bursă la celebra Școală de Balet Jacqueline Kennedy Onassis, parte din American Ballet Theatre, și a lansat cariera sa profesională.
Talentul său nu a trecut neobservat, iar în scurt timp a devenit cea mai tânără dansatoare principală din istoria Dance Theatre of Harlem. În 2012, a dansat pentru prima dată un balet complet profesionist în Africa de Sud, iar în anul următor, s-a alăturat companiei de juniori a Baletului Național Olandez. Cariera sa internațională a cunoscut o altă cotitură importantă atunci când, în 2016, a apărut în vizualul „Lemonade” al lui Beyonce, unde a dansat îmbrăcată într-un tutu și un coif, impresionând publicul cu grația și măiestria sa.
În 2021, Michaela s-a alăturat Boston Ballet în calitate de solistă secundă, consolidându-și reputația de balerină de excepție. A interpretat rolul principal în filmul „Coppelia”, arătându-și din nou versatilitatea și talentul. În ciuda tuturor acestor realizări, ea a rămas profund legată de misiunea sa de a sprijini dansatorii de culoare și a vorbit deschis despre obstacolele cu care s-a confruntat. „Sunt foarte norocoasă. A fost Lauren Anderson – am avut pe cine să admir. Baletul Houston. Heidi Cruz, de la Pennsylvania Ballet, când eram mai tânără. Mai este și Misty Copeland. Nu suntem foarte multe. Dar ceea ce încerc mereu să gândesc, și ceea ce mă pasionează, este să răspândesc mai mulți maci într-un câmp de narcise, astfel încât să avem mai mulți dansatori de culoare”, a spus ea într-un interviu.
Citește și: Volodimir Zelenski cere permisiunea SUA de a lovi cu rachete cu rază lungă de acțiune în adâncul Rusiei
Michaela DePrince a fost mai mult decât o balerină. A fost o umanitară dedicată, care și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a deschide o școală de dans și arte în Sierra Leone, oferind tinerilor din țara sa natală o șansă la educație și speranță. Prin dedicarea sa pentru diversitate și incluziune în balet, ea a schimbat percepții și a deschis porți pentru generațiile viitoare de dansatori de culoare. Moștenirea sa va rămâne vie, iar povestea sa va continua să inspire tineri din întreaga lume.
