Biroul de Presă al Patriarhiei Române a anunțat că, începând de vineri, 5 iulie, noul consilier coordonator al Patriarhiei va fi Preot dr. Adrian Agachi. Acesta va prelua inclusiv atribuțiile postului de comunicator al Patriarhiei Române în relația cu presa.
Cine este noul Purtător de Cuvânt al Patriarhiei
Potrivit activenews.ro, Pr. Adrian Agachi s-a născut la 1 iulie 1986 și este un teolog de prestigiu, cu o formare academică solidă. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București în 2009, și-a continuat studiile la Universitatea din Lampeter, Țara Galilor, obținând un masterat în 2010, și a devenit doctor în Teologie ortodoxă al Universității din Winchester, Anglia, în 2012. Teza sa de doctorat, intitulată The Neo-Palamite Synthesis of Father Dumitru Stăniloae, a fost apreciată la nivel internațional, iar Pr. Agachi este membru al Asociației Internaționale de Studii Patristice (AISP).
Pe plan pastoral, Pr. Adrian Agachi a slujit ca preot în cadrul Centrului de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia” din București între 2014 și 2019. Din 2019, el este preot coslujitor la Parohia Sfântul Gheorghe – Dudu din Chiajna, județul Ilfov.
Activitate Editorială și Publicații
Începând cu anul 2008, Pr. Adrian Agachi a fost colaborator al Ziarului Lumina, parte a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Între anii 2014 și 2024, a fost redactor la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. Din 1 aprilie 2024, ocupă funcția de consilier patriarhal în cadrul Biroului de Presă și relații publice al Patriarhiei Române.
Printre lucrările sale publicate se numără:
- Între războiul patimilor și pacea virtuților (București, Ed. Cuvântul Vieții, 2019, 280 pp.)
- Îmblânzirea lumii prin iubire. Lumini filocalice (București, Ed. Trinitas, 2017, 272 pp.)
- The Neo-Palamite Synthesis of Fr. Dumitru Stăniloae (Cambridge, Cambridge Scholars Publishing, 2013, 200 pp.)
Activitatea sa științifică și pastorală, precum și angajamentul său în domeniul comunicării, îl recomandă pe Pr. Adrian Agachi ca pe un succesor de încredere în poziția de consilier coordonator al Patriarhiei Române.
Citește și: Sfântul Sisoe – 6 iulie: Cine este și de ce folosim expresia ‘Sfinte Sisoe’ în anumite situații?
Biroul de Presă al Patriarhiei Române reiterează angajamentul față de o comunicare deschisă și transparentă cu mass-media, subliniind importanța dialogului continuu și constructiv.
Ecaterina
5 iulie 2024 at 9:35
Deja în momentul când am citit: „și-a continuat studiile la Universitatea din Lampeter, Țara Galilor” – indiferent ce alte calificări mai deține și cât de destoinic se va dovedi pe viitor în noua sa funcție, legăturile cu ecumenismul sunt clare! Nu știam că Țara Galilor a ajuns ortodoxă, dar măcar acum pricepem și noi, mirenii, care-s preocupările celor din conducerea BOR: unirea cu decăzuții papistași, cu cei pe care marii duhovnici ai României (în frunte cu Părintele Ilie Cleopa pe care Patriarhul Daniel îl folosește ca pe un fel de… trambulină în ascensiunea sa la conducerea BOR, fără vreo urmă de adevăr, bineînțeles) i-a considerat ERETICI. Și pe bună dreptate.
În ultima vreme,de altfel, Fanarul a fost prea la unison cu Vaticanul în retorica privind nu doar „unitatea euharistică” ci și „unitatea” în privința unor chestiuni care sunt astăzi la ordinea de zi a „puterilor lumești”, așa cum ar fi căsătoriile homosexuale.
Pricepem și noi, chiar dacă nu suntem fețe bisericești, că se încearcă să se introducă în Ortodoxie tot ceea ce ne-ar rupe literalmente de credința Părinților noștri, de Sfânta Tradiție a Bisericii lui Hristos, de misiunea ei mântuitoare și – cel mai important – de unirea cu Hristos. Altfel, nu văd motivele pentru care generațiile tinere sunt trimise la studii în țări catolice, decât să existe oameni pregătiți în cadrul încercărilor disperate de constituire a religiei unice mondiale, descrisă în Apocalipsă ca fiind „prostituata cea mare”. Cu pași mici, dar siguri, „fereastra Overton” se deschide, inducându-ne ideea că aspecte pe care ieri le consideram „urâciune”, mâine nu vor mai întâmpina „nicio reticență”. Încercăm să schimbăm din temelii religia strămoșilor noștri, tradițiile, obiceiurile, pregătind terenul pentru altceva. Pentru ce?! Nu-i dificil de dedus!