În curând, România va marca tranziția anuală la ora de iarnă, un eveniment care reînvie dezbaterile și adaptările legate de gestionarea timpului. Modificarea oficială a orei este programată să aibă loc în noaptea dintre 26 și 27 octombrie 2024, când ceasurile vor fi reglate cu o oră înapoi, transformând ora 4:00 în ora 3:00. Această ajustare periodică, parte a unei practici adoptate în numeroase țări europene, își propune să optimizeze utilizarea luminii solare pe parcursul zilelor mai scurte de toamnă și iarnă și să contribuie astfel la reducerea consumului de energie electrică.
Impactul trecerii la ora de iarnă 2024 asupra sănătății: ce trebuie să știm și cum să ne pregătim
Introducerea inițială a orei de vară în România datează din timpul Primului Război Mondial, în anul 1917, fiind ulterior suspendată și reintrodusă de mai multe ori până când, începând cu anul 1979, a devenit o practică regulată. În contextul actual, discuțiile din cadrul Uniunii Europene privind posibilitatea renunțării la schimbările sezoniere ale orei se intensifică, însă o decizie concretă nu a fost încă adoptată. Până în 2025, se așteaptă ca statele membre UE să facă o alegere definitivă între menținerea permanentă a orei de vară sau a orei de iarnă.
Trecerea la ora de iarnă nu este lipsită de implicații, aducând cu ea atât beneficii cât și provocări. Deși câștigăm o oră de somn în noaptea ajustării, schimbarea poate avea efecte semnificative asupra sănătății, așa cum subliniază medicul Tudor Ciuhodaru. Impactul acestei modificări se poate manifesta printr-o creștere cu 5-10% a riscului de infarct în primele trei zile ulterioare, afectând predominant persoanele tinere, activ profesional. De asemenea, riscul suicidar poate crește pe durata a două săptămâni, în special în rândul persoanelor cu depresie sau vulnerabilități psihoemoționale.
Pentru a facilita adaptarea la noua oră, Dr. Ciuhodaru recomandă câteva măsuri simple, precum planificarea corespunzătoare a activității zilnice, evitarea suprasolicitării, petrecerea timpului în aer liber, mișcarea regulată și o alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume. Acesta accentuează necesitatea unei evaluări medicale adecvate în cazul în care simptomatologia menționată persistă, pentru a exclude alte posibile cauze.
În concluzie, schimbarea orei reprezintă o adaptare importantă în gestionarea eficientă a resurselor de lumină și energie, dar necesită o atenție sporită din partea populației pentru minimizarea impactului asupra sănătății.
