Prin adoptarea unei noi rezoluții în cadrul Adunării Generale a ONU, miercuri, comunitatea internațională a relansat dezbaterea asupra conflictului israeliano-palestinian. Redactat de palestinieni, documentul solicită ca Israelul să se retragă din teritoriile palestiniene ocupate ilegal, conform unui aviz consultativ emis anterior de Curtea Internațională de Justiție (CIJ). Această rezoluție a fost aprobată cu 124 de voturi „pentru”, în timp ce 43 de state s-au abținut, iar 14 țări, inclusiv Israelul și Statele Unite, au votat împotrivă, potrivit Realitatea PLUS.
ONU a adoptat o rezoluție cerând retragerea Israelului din teritoriile palestiniene ocupate
Decizia ONU a fost întâmpinată cu critici dure din partea Israelului. Ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, a catalogat rezoluția drept „terorism diplomatic”, acuzând comunitatea internațională de subminarea eforturilor pentru pace. El a criticat în special faptul că Adunarea Generală nu a condamnat atacurile militanților Hamas asupra Israelului, din 7 octombrie, care au declanșat o reacție militară amplă a Israelului în Fâșia Gaza. Danon a susținut că, în loc să construiască poduri între cele două părți, această rezoluție „distruge” orice șansă de reconciliere.
Rezoluția nu doar că salută avizul consultativ emis în iulie de Curtea Internațională de Justiție, conform căruia ocupația israeliană este ilegală, dar solicită și retragerea Israelului într-un termen de 12 luni. Deși avizul CIJ nu este obligatoriu, el are o influență semnificativă în dreptul internațional, slăbind poziția Israelului pe scena mondială. Totodată, documentul adoptat de ONU cere statelor membre să înceteze importul de produse din coloniile israeliene și să limiteze furnizarea de arme către Israel, în cazul în care există suspiciuni că acestea ar putea fi folosite în Teritoriul Palestinian Ocupat.
Contextul geopolitic devine cu atât mai tensionat cu cât această rezoluție vine cu doar câteva zile înainte ca liderii mondiali să se reunească la New York pentru sesiunea anuală a Adunării Generale. În această întâlnire, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele palestinian Mahmoud Abbas vor susține discursuri în aceeași zi, pe 26 septembrie, subliniind polarizarea profundă din regiune.
Linda Thomas-Greenfield, ambasadoarea Statelor Unite la ONU, a îndemnat statele să voteze împotriva rezoluției, subliniind că Washingtonul, unul dintre principalii aliați și furnizori de arme ai Israelului, se opune măsurilor unilaterale care ar putea împiedica o soluție de pace bazată pe existența a două state. În ciuda acestui apel, rezoluția a obținut o susținere largă, accentuând izolarea diplomatică a Israelului.
De asemenea, acest demers reprezintă o premieră pentru Autoritatea Palestiniană, care a prezentat în mod oficial o rezoluție în cadrul ONU, după ce a obținut drepturi și privilegii suplimentare, inclusiv posibilitatea de a propune proiecte de rezoluție și un loc printre membrii organizației. Ambasadorul palestinian la ONU, Riyad Mansour, a făcut un apel emoționant către statele membre înainte de vot: „Vă rog să stați de partea dreaptă a istoriei. Cu dreptul internațional. Cu libertatea. Cu pacea.”
Această rezoluție vine într-un context marcat de recentele ostilități între Israel și Hamas, care au izbucnit pe 7 octombrie 2023, după un atac al militanților Hamas asupra mai multor comunități israeliene. Atacul s-a soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 250 de răpiri, potrivit surselor israeliene. Răspunsul Israelului a fost devastator, cu bombardamente masive asupra Fâșiei Gaza, provocând o criză umanitară de proporții. Autoritățile palestiniene estimează că peste 41.000 de persoane au fost ucise, iar aproape toți cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza au fost forțați să-și părăsească locuințele.
Această serie de evenimente vine după ce, în 2023, ONU a făcut apel în mod repetat la încetarea focului în Gaza. În octombrie 2023, Adunarea Generală a cerut un armistițiu umanitar imediat, iar în decembrie, 153 de state au votat pentru încetarea ostilităților, invocând considerente umanitare.