Publicistul Daniel Polifrone aduce în atenție o perspectivă profund critică asupra influenței exercitate de Yuval Noah Harari, istoric și filozof evreu, consilier principal al lui Klaus Schwab, președintele Forumului Economic Mondial. Harari este una dintre cele mai proeminente figuri asociate cu ideile progresiste promovate la nivel global, însă opiniile sale polarizează intens dezbaterile publice, atrăgând laude dar și critici acerbe.
Yuval Noah Harari, promotor al ideologiilor progresiste și instrument al decadenței societății moderne
Polifrone își argumentează poziția într-un text amplu, în care evidențiază viziunea sa despre contribuțiile lui Harari la modelarea ideologiei moderne și despre felul în care acesta este promovat în media globală.
„Mentorul societății moderne, istoricul și filozoful evreu Yuval Noah Harari (homosexual declarat de la vârsta de 20 de ani), consilier principal al lui Klaus Schwab, președintele Forumului Economic Mondial de la Davos, afirmă în cartea sa „Sapiens: Scurtă istorie a omenirii” că, în urmă cu peste 30.000 de ani, oamenii munceau aproximativ 35 de ore pe săptămână, făceau schimburi de diferite obiecte, dar nu de mâncare. Elucubrațiile acestui „vizionar” sunt aplaudate frenetic și orbește de zbuciumata societate „modernă” deoarece provin din zona progresismului, iar acest individ este creditat de toate publicațiile naționale și internaționale soroșist-marxiste, care contribuie la spălarea creierelor umane. Tot acest individ declară, în numeroase interviuri, că omul a ajuns la nivelul de creativitate al lui Dumnezeu, că nu mai are nevoie de El și că Îl poate înlocui.”
În opinia lui Polifrone, Harari este o figură emblematică pentru ideologia progresistă, dar una care, spune el, contribuie la erodarea valorilor tradiționale. Publicistul subliniază că, în România, Harari este intens promovat de platformele mediatice care ar avea, conform textului său, o agendă contrară tradițiilor creștin-ortodoxe și naționalismului.
„În România, acest individ este lăudat și promovat de toate televiziunile și publicațiile care atacă cu agresivitate de zeci de ani Biserica Ortodoxă și îi etichetează drept legionari și pro-ruși pe cei care vorbesc despre Dumnezeu și naționalism. Totodată, aceste platforme promovează ca pe o normalitate „drăcismele” de la Eurovision, Olimpiada de la Paris și, mai nou, cruzimea de la Opera din Stuttgart, unde 20 de spectatori au fost transportați cu ambulanțele la spital după ce pe scenă a fost prezentată o piesă de teatru cu acte sexuale reale, scene de sânge și crucificări ale unor călugări și călugărițe catolici.
Aceasta este realitatea în care trăim astăzi!”
Polifrone punctează contradicțiile pe care le percepe între promovarea mediatică a unor figuri precum Harari și respingerea discursului creștin sau naționalist în spațiul public. În viziunea sa, aceste tendințe media și culturale contribuie la o transformare profundă și, spune el, nefavorabilă a valorilor care definesc identitatea societății românești.
Această analiză reflectă complexitatea dezbaterilor despre modernitate, tradiții și direcția în care se îndreaptă lumea contemporană. Poziția lui Polifrone reprezintă o încercare de a atrage atenția asupra impactului acestor schimbări culturale și ideologice.
