Într-o decizie importantă luată vineri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis contestaţia depusă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus în dosarul Revoluţiei, constatând „neregularitatea” rechizitoriului întocmit de Parchetul ÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare. Această hotărâre implică faptul că parchetul are la dispoziție cinci zile pentru a decide dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei pentru refacerea anchetei.
Detalii procedurale și juridice
Decizia ÎCCJ respinge în majoritate excepţia de necompetenţă a Curţii de Apel Bucureşti, invocată de instanţă din oficiu. Conform încheierii de şedinţă, „În baza art.347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: a. Iliescu Ion, fost preşedinte al României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; b. Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; c. gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal” se arată în încheierea de şedinţă, fiind admise contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif şi de mai multe părţi civile.
Citește și: Klaus Iohannis a promulgat legea: 10 ani fără permis dacă ești prins beat sau drogat la volan!
Termene și obligații
Încheierea de şedinţă va fi comunicată Parchetului ÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare, care are la dispoziție cinci zile de la comunicare pentru a decide asupra menținerii dispoziției de trimitere în judecată a inculpaţilor sau restituirea cauzei pentru refacerea anchetei. Următorul termen a fost fixat pentru data de 20 septembrie 2024, când părțile și apărătorii acestora vor fi citați.
Opinia separată și istoria procedurală
A fost înregistrată o opinie separată a judecătoarei Elena Barbu, care a susținut admiterea excepției de necompetență a Curţii de Apel Bucureşti și desființarea încheierii atacate, propunând judecarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul ÎCCJ – Secţia penală.
„În baza art.347 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: a. Iliescu Ion, fost preşedinte al României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; b. Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal; c. gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, (…), pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i, k din Cod penal” se arată în încheierea de şedinţă, fiind admise contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif şi de mai multe părţi civile.
Decizia Curții de Apel București și contestațiile
La 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.11/P/2014, privind pe inculpaţii Iliescu, Voiculescu și Rus, toți acuzați de infracţiuni contra umanităţii. Acuzaţii au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul fiind repartizat unui complet de doi judecători, potrivit art. 53, alin. (1), lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a ÎCCJ.
În 8 martie 2024, completul ÎCCJ a rămas să se pronunţe asupra contestaţiei celor trei inculpaţi. După trei amânări, argumentul fiind că este nevoie de timp pentru deliberare, la 15 mai 2024, în şedinţa camerei de consiliu, s-a decis definitiv „repunerea cauzei pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergenţă”.
Contextul dosarului Revoluţiei
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii. Iliescu este acuzat că, în intervalul 22-30 decembrie 1989, a orchestrat inducerea în eroare a opiniei publice prin cadre militare ale MApN, generând o psihoză de terorism care a dus la numeroase decese, răniri, privări de libertate și suferințe mari.
Procurorii au afirmat că aceste fapte au cauzat 857 de decese, 2382 de răniți, 585 de privări grave de libertate și 409 cazuri de suferinţe mari în perioada Revoluţiei din 1989. „Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”, afirmau procurorii.
Citește și: Alina Gorghiu schimbă legea: Părinții agresivi ar putea ajunge direct în pușcărie!
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție marchează un moment crucial în dosarul Revoluţiei, evidenţiind complexitatea şi importanţa cazului pentru justiţia română. Următoarele zile vor fi esenţiale pentru determinarea direcţiei în care va evolua procesul, Parchetul ÎCCJ având de făcut o alegere decisivă în privinţa continuării procedurilor legale împotriva inculpaţilor.
