Într-o descoperire care rescrie înțelegerea noastră despre compoziția corpurilor cerești din sistemul solar, o echipă de cercetători de la Southwest Research Institute (SwRI) a făcut un pas uriaș în astronomie. Folosind date de la Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy (SOFIA), un proiect colaborativ între NASA și Agenția Spațială Germană (DLR), echipa a identificat, pentru prima dată, prezența moleculelor de apă pe asteroizi. Această realizare notabilă vine după analiza a patru asteroizi bogați în silicat, cu ajutorul instrumentului FORCAST, care a permis izolarea semnăturilor spectrale în infraroșu mijlociu, demonstrând prezența apei pe doi dintre acești asteroizi.
Prezența Apei Confirmată pe Asteroizi de Cercetătorii SOFIA
Dr. Anicia Arredondo, autoarea principală a studiului publicat în The Planetary Science Journal, explică importanța acestei descoperiri: „Asteroizii sunt resturi ale procesului de formare planetară, iar compozițiile lor variază în funcție de locul în care s-au format în nebuloasa solară. Descoperirea apei pe aceste corpuri ne poate oferi indicii prețioase despre cum apa a fost livrată pe Pământ și distribuția ei în cadrul sistemului solar.”
Citește și: Începe controlul asupra minții omului? Înfricoșătoarele cipuri implantate în creier de Elon Musk
Interesul principal al cercetătorilor se concentrează pe modul în care această apă s-a distribuit pe asteroizi, având potențialul de a lumina aspecte ale procesului prin care apa a fost transportată pe Pământ. Această descoperire subliniază diferența între asteroizii anhidri, care se formează mai aproape de Soare, și cei care adună materiale înghețate la distanțe mai mari, oferind astfel indicii despre evoluția materialelor în nebuloasa solară.
Utilizarea SOFIA a fost inspirată de succesul anterior al echipei care a identificat apă moleculară pe suprafața iluminată de Soare a Lunii, explică Arredondo. Această metodologie a fost aplicată în speranța de a găsi semnături spectrale similare pe alți asteroizi, cu descoperiri semnificative pe Iris și Massalia.
Aceste observații nu numai că confirmă prezența apei, dar și sugerează că, similar cu Luna, apa pe asteroizi poate fi chimic legată în minerale, adsorbită pe silicat sau captivată în sticlă de impact de silicat. Cu toate acestea, limitările instrumentului FORCAST au împiedicat detectarea clară a apei pe asteroizii mai palizi, Parthenope și Melpomene, indicând necesitatea tehnologiei avansate pentru astfel de investigații.
În lumina acestor descoperiri promițătoare, echipa de cercetare plănuiește să continue explorarea cu Telescopul Spațial cu Infraroșu James Webb al NASA, care oferă un raport superior semnal-zgomot, pentru a investiga mai multe ținte. „Am efectuat măsurători inițiale pentru încă doi asteroizi cu Webb și avem planuri ambițioase pentru viitor, inclusiv analiza a 30 de ținte suplimentare. Aceste eforturi ne vor ajuta să înțelegem mai bine distribuția apei în Sistemul Solar”, adaugă Arredondo.
Citește și: Mâncarea Viitorului: „Unt” din muscă, „carne” printată 3D sau „chiftele” din insecte
Această descoperire nu doar că avansează cunoștințele noastre despre asteroizi și procesul de formare planetară, dar și deschide noi orizonturi în căutarea vieții în sistemul solar și dincolo de el, subliniind rolul esențial al apei pentru existența vieții așa cum o cunoaștem.
Surse: The Planetary Science Journal, phys.org.
