Tehnici de manipulare folosite cu succes în media
Media creează percepția majorității asupra realității. Media manipulează.
Acest lucru se întâmplă, nu este doar o constatare.
Modelarea opiniei publice în favoarea unei idei sau a alteia, a unui interes, a unui partid, a unei ideologii este o practică care există de când s-a creat primul ziar și unii și-au dat seama că e o unealtă prin care ei și ideile lor pot ajunge cunoscute.
Doar că, între timp, rolul inițial al media de a informa corect, de a promova adevărul și valorile morale a fost schimbat. Deturnat. Corupt.
Citește și: Diana-Maria Brăgaru: Mâinile însângerate ale politicienilor. „Noua Ordine Mondială” – o sintagma care se aude din ce în ce mai des
Oamenii au avut dintotdeauna un respect deosebit pentru textul tipărit. Respect care s-a transferat asupra noilor canale de informare, audio și TV. „E adevărat pentru că am citit în ziar, am văzut la TV, am auzit la radio, am aflat de pe internet” este deseori argumentul suprem, imbatabil, la care recurg mulți în momentul în care susțin opinii care nici măcar nu le aparțin asupra unor subiecte despre care nu au habar.
Când a ajuns în online în virtual, jurnalismul a devenit, simultan și paradoxal, și victimă, și călău – dar la cu totul alte dimensiuni. Și, o dată cu el, a fost sacrificat și adevărul.
„Eu nu sunt victima manipulării! Pe mine nu mă duce nimeni de nas!”
Câti dintre noi își formează cu adevărat singuri o părere despre subiectele despre care citesc?!
Ei bine, din păcate, nu prea mulți. Oricine poate deveni o victimă a manipulării răspândite în și prin mass-media. Tehnicile manipulării sunt folosite atât de des, încât nici nu mai sunt observate. Totuși este extrem de important să fim conștienți de existența lor, să le cunoaștem și să film foarte atenți când le întâlnim în ceea ce ni se prezintă (din tot felul de surse de informare).
1. EMOȚII EXAGERATE
Dacă citești un titlu care are un puternic impact emoțional asupra ta, atunci ai fost deja manipulat. Vei citi sau asculta restul știrilor exact cu atitudinea pe care autorul textului și-a dorit să o ai – cu tensiunea arterială crescută și mânia la cote maxime. Genul de știre în care titlul este altceva decât conținutul. Dar continutul nici nu mai este citit, darămite să mai fie și înțeles. Tu ai deja o opinie, deși de facto nu știi absolut nimic despre subiect.
2. INDUCEREA OPINIEI „POTRIVITE”
Un titlu formulat tendențios ca o întrebare care ascunde o sentință deja pronuntată.
„Este preotul Ion un promotor al diversității sexuale?”
Această întrebare, prin modul în care este alcătuită, a creat deja suspiciuni legate de persoana al cărei nume este folosit. Chiar dacă articolul nu aduce vreo dovadă care ar confirma suspiciunea, formularea titlului induce în eroare. Scopul unui asemenea material nu este să arate fapte reale, ci să creeze neîncrederea cititorului față de o anumită persană sau instituție.
3. STATISTICI FALSE
Oricine a văzut vreodată statistici cu diagrame procentuale, tabele poate confirma faptul că acestea afectează opinia cuiva chiar mai mult decât orice altceva. Sondajele legate de diferite puncte de vedere asupra unui singur lucru sunt o metodă puternică de manipulare a maselor. În plus, un scurt text care descrie rezultatele sondajului prezentat, ne convinge și mai mult. De exemplu, „în sondajul prezentat, 90% dintre români sunt de acord cu recunoșterea căsătoriilor dintre persoane de același sex”. Faptul că sondajul a fost realizat pe 100 de persoane care participau sau căscau gura la un marș împotriva discriminării sexuale nici nu mai este luat în seamă.
4. SCOATEREA DIN CONTEXT
Care ar fi starea emoțională când auzi o declarație a unui oficial care spune „Este imposibil să luptăm cu acest flagel al drogurilor. Dacă sunt proști și se droghează, statul nu se poate opune dacă ăia vor să moară. Nu putem face nimic în privința asta”.
Oare acele cuvinte sunt adevărate și chiar s-a spus cu adevărat așa ceva?
Totusi, dacă din începutul frazei nu se scotea: „La noi sunt politicieni care sunt de părere că …” am mai fi fost atât de revoltați?!
Nu s-ar fi schimbat percepția într-o direcție diametral opusă?
5. ASOCIERI NEGATIVE
Imaginile transmit mesaje mai puternice decât cuvintele. Acest fapt este folosit în mass-media foarte des. Unele publicații sau autori de știri combină textul cu o imagine care nu arată persoana descrisă în articol, ci creează o imagine negativă despre ea. De exemplu, un articol cu titlul „Seful partidului X nu a fost la locul dezastrului, el era ocupat cu alte treburi” la care se atașează o fotografie sau un video cu respectivul la o petrecere cu dans. Nici nu are importanță că respectiva petecere avusese loc cu câteva luni înainte. Ideea ca avem de a face cu o persoana lipsită de compasiune este deja întipărită în mințile oamenilor.
6. INVOCAREA AUTORITĂȚII
Un domn în halat alb spune la televizor că ar trebui să evităm carnea și să măncăm mai multa proteină din gândaci? Ok, este medic și trebuie să fie adevărat! Un citat din ziar care afirmă „Cei care sunt împotriva globalizării sunt ignoranți și nu ar trebui să li se spună „oameni” este atribuit unei personalitati de renume mondial? Pai dacă spune asta un om deștept, nu poate greși!
Citește și: Theo Bratosin: Lupta împotriva Bisericii si a credinței a căpătat nuanțe grobiene
Una dintre cele mai populare tehnici de manipulare este invocarea autorității, deci folosirea unui citat al unei persoane pe care ar trebui să o ascultăm deoarece știe ceva mai multe decât noi din cauza poziției sale. Aici apare o problemă – nu înseamnă că experții nu au dreptate când vine vorba de un anumit subiect, dar mass-media le folosește spusele foarte des pentru a introduce și induce un punct de vedere pe care altfel l-am respinge imediat.
Bref, există multe tehnici de manipulare care sunt folosite în fiecare zi de sute de jurnaliști, reporteri sau influenceri. Ar trebui să le cunoaștem bine pentru a nu fi manipulați și a fi conștienți de faptul că acești oameni vor să percepem faptele cum vor ei, nu cum sunt de fapt. Pentru că de cele mai multe ori, manipularea este egală cu o minciună.
