Primăria Municipiului Cluj-Napoca, sub conducerea primarului Emil Boc, a finalizat recent modificările controversate aduse statuii lui Baba Novac, căpitanul lui Mihai Viteazul, eliminând orice referință la execuția acestuia de către unguri. Noua inscripție neutralizează afirmațiile anterioare, indicând acum că Baba Novac „s-a ars singur pe rug” în 1601, potrivit unei declarații oficiale a Primăriei Cluj-Napoca.
Emil Boc este acuzat de falsificarea istoriei la Cluj
Potrivit r3media.ro, această schimbare radicală vine în urma promisiunilor lui Emil Boc de a „moderniza” textul și de a ajusta istoria, într-un efort de a depăși tensiunile etnice și a promova o viziune mai incluzivă a istoriei locale. Inițiativa, însă, a stârnit controverse ample, atât în rândul comunității locale cât și la nivel național, punând în discuție integritatea istorică și relația delicată dintre români și minoritatea maghiară.
Citește și: Revine Gigi în Joc: Becali Șochează Scena Politică cu un Nou Partid Naționalist!
Statuia lui Baba Novac, reprezentându-l pe căpitanul lui Mihai Viteazul care a fost ars pe rug în 1601, fusese inițial inscripționată cu un text ce indica explicit că execuția a fost efectuată de către unguri, o referire directă la conflictele istorice dintre cele două nații. Modificarea acestei inscripții a fost interpretată de critici ca o încercare de revizuire a istoriei și de minimalizare a suferințelor românilor în relația cu minoritatea maghiară.
Contextul execuției lui Baba Novac, detaliat în documente istorice, ilustrează complexitatea și brutalitatea perioadei respective. Conform înregistrărilor, execuția a fost supervizată de Ștefan Csaky, un lider al nobilimii locale, în prezența autorităților și a generalului mercenar Gheorghe Basta. Moartea lui Baba Novac a fost nu doar o execuție, ci și un act simbolic, trupul său fiind expus public pentru a descuraja rezistența împotriva autorităților.
În plus, reacțiile la deciziile administrației Boc de a modifica sau elimina diverse monumente dedicate personalităților românești din Cluj reflectă o tensiune mai amplă privind memoria și identitatea națională. Schimbările aduse statuii lui Baba Novac, alături de alte intervenții asupra monumentelor istorice, au alimentat un dialog intens despre cum ar trebui prezentată istoria și cine are dreptul de a decide aceste aspecte.
Aceste decizii au provocat, de asemenea, proteste și critici din partea celor care văd în ele o pierdere a identității naționale și o concesie făcută în fața presiunilor externe, inclusiv a finanțărilor UE, care, conform unor acuzații, ar fi condiționate de adoptarea unei perspective mai neutre asupra trecutului conflictual al regiunii.
Citește și: DEZVĂLUIRI: Clotilde Armand și-a transformat Poliția Locală în spioni politici personali
În acest context încărcat, primarul Emil Boc și administrația locală se află în centrul unui dezbateri aprinse despre echilibrul dintre reconcilierea etnică și păstrarea acurateței istorice, un subiect care, fără îndoială, va continua să stârnească pasiuni și discuții în viitor.
