În cadrul sesiunii festive organizate joi cu ocazia Zilei Limbii Române, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a adus în discuție o problemă de actualitate privind educația lingvistică în România. Pop a subliniat importanța orelor de Limba și literatura română, criticând inițiativele recente din Ministerul Educației care vizează reducerea acestor ore.
Citește și: România este din nou în TOPUL mondial: a obținut 4 medalii la Olimpiada Internațională de Geografie
Ioan-Aurel Pop: Limba și literatura română nu trebuie să-și piardă locul central în educație, indiferent de inițiativele ministeriale
„Dacă nu învățăm bine și suficient la școală Limba și literatura română, rămânem cu un mare handicap”, a avertizat președintele Academiei, adăugând că a auzit despre o inițiativă care ar sugera reducerea orelor de limbă română în favoarea introducerii unei materii noi, precum educația antreprenorială. Pop a ironizat această idee, subliniind că nu toți românii trebuie să devină antreprenori, iar limba română trebuie să rămână o disciplină de bază, atât în România, cât și în Republica Moldova.
În discursul său, Ioan-Aurel Pop a subliniat necesitatea de a apăra și proteja limba maternă. „E foarte bine că ne vorbim limba și că o prețuim declarativ, dar nu e destul. E nevoie să o și cunoaștem corect și mai e nevoie să o apărăm”, a declarat acesta, menționând că limba trebuie conservată și protejată de intruziuni nefirești. Pop a comparat situația din România cu cea din alte țări civilizate care dispun de legi pentru apărarea limbii și limitarea poluării acesteia.
Președintele Academiei a exprimat și o critică la adresa modului în care se respectă normele lingvistice în România, subliniind că, deși Academia elaborează normele, nu există sancțiuni pentru cei care le încalcă. „În aceste condiții, fiecare face cum vrea. Îmi pare rău că sunt câteodată cinic, dar dezamăgirea se accentuează pe zi ce trece”, a spus el, adăugând că erorile făcute de Academie sunt adesea comentate ironic pe rețelele de socializare.
Pop a adus un omagiu limbii române vorbite în Republica Moldova, subliniind progresele realizate după 1990, inclusiv declararea limbii române drept limba oficială a Republicii Moldova prin Constituție, înlocuind astfel „limba moldovenească”, o invenție politică a fostei Uniuni Sovietice.
În încheiere, președintele Academiei Române a abordat și problema pierderii conexiunii cu limba maternă în diaspora română, menționând că întâlnește din ce în ce mai des români care nu mai știu să vorbească limba română, deși păstrează nostalgia locurilor de origine. „Mi-o spun câteodată în alte limbi”, a concluzionat acesta, subliniind astfel importanța menținerii legăturii cu limba maternă, chiar și în străinătate.
Discursul lui Ioan-Aurel Pop reprezintă un apel ferm la menținerea și protejarea limbii române, în contextul unor schimbări educaționale și sociale care, în opinia sa, ar putea amenința rolul fundamental al acesteia în cultura și identitatea națională.
