Într-o intervenție recentă, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, a abordat subiectul concubinajului într-o manieră fermă, numindu-l „un păcat greu” care împiedică oamenii să „urce spre cer”. Prelatul a subliniat că persoanele care trăiesc în concubinaj sunt, în opinia sa, „în slujba celui rău”, subliniind astfel gravitatea acestui stil de viață din perspectiva ortodoxiei. Afirmațiile sale au fost făcute în contextul unui dialog cu o enoriașă care, după ce a trăit în concubinaj timp de patru ani, a decis să se căsătorească și a cerut un „canon” pentru a se pocăi.
ÎPS Teodosie a declarat că cei care trăiesc în concubinaj sunt „în slujba celui rău” și nu pot „urca spre cer” fără pocăință
Femeia i-a scris arhiepiscopului, menționând: „Am stat patru ani în concubinaj. Vreau să-mi dați un canon! Acum suntem cununați”, la care ÎPS Teodosie a răspuns în cadrul emisiunii sale săptămânale difuzate la Radio Dobrogea. El a insistat asupra necesității căinței continue pentru a ispăși acest păcat, subliniind că „viața în concubinaj” este o stare de păcat major care se traduce prin apartenența la „cel viclean”.
Mesajul transmis enoriașei de către înaltul prelat a fost clar și tranșant: „Toată viața de acum înainte să fiți într-o căință pentru cei patru ani! Pentru că atunci ați fost în slujba celui rău, pentru că ați stat în patima desfrâului. Toate patimile au ca stăpân al lor pe cel viclean, de aceea, acum căiți-vă și răscumpărați acest păcat greu, că dacă nu-l răscumpărați acesta nu vă lasă să urcați spre cer”. ÎPS Teodosie a subliniat astfel că păcatul concubinajului nu poate fi ignorat și că este necesară o viață dedicată căinței pentru a obține iertarea și mântuirea.
Această abordare face parte din discursul tradițional al Bisericii Ortodoxe cu privire la păcatele considerate grave, reiterând importanța cinstirii moralei creștine și a respectării căsătoriei religioase ca singurul cadru acceptat pentru relațiile intime. Prelatul a continuat să transmită că păcatul concubinajului nu doar că afectează relația individului cu divinitatea, dar poate reprezenta o piedică majoră în calea mântuirii, fiind nevoie de un efort constant de pocăință.