Pe măsură ce alegerile prezidențiale din România, programate pentru data de 4 mai 2025, se apropie, rețelele sociale, cu un accent deosebit pe TikTok, își intensifică măsurile de control al conținutului, invocând necesitatea combaterii dezinformării. Într-un comunicat publicat pe 24 aprilie, TikTok a anunțat crearea unui „comandament special” dedicat acestui scrutin, alcătuit din „experți în securitate cibernetică, practici înșelătoare, dezinformare și integritate electorală”. Această mișcare ridică numeroase semne de întrebare privind echilibrul delicat dintre combaterea informațiilor false și protejarea libertății de exprimare.
În ceea ce privește strategia declarată, TikTok susține că va colabora cu autoritățile naționale și cu organizații specializate în „fact-checking”, într-un efort de a identifica și elimina materialele considerate problematice. Cu toate acestea, această promisiune vine la pachet cu preocupări majore, întrucât determinarea a ceea ce este „problematic” poate deveni un instrument arbitrar de suprimare a opiniilor incomode și a dezbaterilor firești într-o societate democratică.
Cenzură sub acoperirea „verificării faptelor”
Un alt aspect controversat este activarea de către TikTok, împreună cu ceilalți semnatari ai Codului de Bune Practici privind Dezinformarea al Uniunii Europene, a unui „Sistem de alertă rapidă”, destinat să faciliteze activitatea rețelelor de „fact-checkeri”. Totuși, legitimitatea acestor entități este din ce în ce mai contestată, fiind acuzate că favorizează agende partizane și limitează pluralismul opiniilor. Exemplul recent al lui Mark Zuckerberg, șeful Meta, care a desființat propriul sistem de „fact-checking” după presiunile exercitate de Administrația Biden pentru a suprima conținuturile incomode pentru Partidul Democrat, ilustrează pericolele asociate utilizării acestor mecanisme ca pretext pentru cenzurare. Astfel de precedente sugerează că inițiativele prezentate ca instrumente de protejare a integrității informaționale pot deveni, în realitate, metode de suprimare a vocilor disidente.
În România, TikTok va beneficia de sprijinul ONG-ului Funky Citizens și al Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru implementarea măsurilor anunțate. În paralel, platforma a lansat o campanie de „alfabetizare media”, promovând „videoclipuri educaționale” menite să învețe utilizatorii cum să „recunoască dezinformarea”. Deși această inițiativă este prezentată ca un pas necesar pentru protejarea procesului electoral, există riscul ca, sub aparența educației, să se instaureze un climat de autocenzură și de limitare a discursului liber într-o perioadă critică pentru democrația românească.
Schimbarea de paradigmă a TikTok în relația cu Uniunea Europeană
În trecut, TikTok era privit cu o doză considerabilă de scepticism de către instituțiile europene, din cauza caracterului său mai puțin reglementat. Însă, odată cu apropierea scrutinelor și în contextul relațiilor tensionate dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, mai ales după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, platforma pare să își fi recalibrat strategia, aliniindu-se politicilor de la Bruxelles. Astfel, TikTok a început să lanseze inițiative de „alfabetizare media” în parteneriat cu instituții locale din diverse state membre, ceea ce poate fi interpretat ca un răspuns la noile realități geopolitice. Cu toate acestea, cooperarea tot mai strânsă cu autoritățile și cu rețelele de „fact-checkeri” ar putea transforma TikTok dintr-un spațiu de liberă exprimare într-un mecanism de control al discursului public.
Libertatea de exprimare, pilonul fundamental al democrației
Într-o eră în care rețelele sociale au devenit principalele canale de dezbatere și informare publică, orice tentativă de restricționare a conținutului, fie și sub pretextul nobil al combaterii dezinformării, riscă să submineze însăși esența democrației. Accesul liber la o varietate de informații și posibilitatea de a contesta narațiunile oficiale sunt elemente indispensabile pentru funcționarea sănătoasă a unui proces electoral democratic.
Reprimarea vocilor divergente, indiferent de justificările invocate, erodează încrederea cetățenilor atât în instituțiile statului, cât și în rețelele sociale ca spații de exprimare liberă. În loc să recurgă la cenzură mascată, platforme precum TikTok ar trebui să investească în promovarea transparenței și a gândirii critice, permițând utilizatorilor să decidă singuri ce informații consideră credibile și relevante.
