Premierul României, Marcel Ciolacu, a transmis că țara nu este pregătită pentru legalizarea parteneriatului civil și pentru acordarea unor drepturi extinse comunității LGBTQ+ într-un context în care Asociația MozaiQ a lansat o listă de 52 de revendicări politice ale acestei comunități.
Premierul Ciolacu respinge legalizarea parteneriatului civil
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate vineri, premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat de jurnaliști dacă este de acord cu extinderea drepturilor pentru comunitatea LGBTQ+ și cu legalizarea parteneriatului civil. Răspunsul său a fost clar: „România nu este pregătită pentru astfel de decizii.”
Asociația MozaiQ, o organizație care militează pentru drepturile comunității LGBTQ+ din România, a făcut publică vineri o listă cu 52 de revendicări politice. Aceste revendicări includ cerințe pentru egalitatea de drepturi, protecție împotriva discriminării și recunoașterea legală a parteneriatelor civile între persoane de același sex.
ONG-ul și-a exprimat dorința ca partidele politice să adopte aceste 52 de măsuri în contextul anului „super-electoral” din 2024, care cuprinde patru rânduri de alegeri în România: alegerile prezidențiale, alegerile locale, alegerile parlamentare și alegerile europene.
Deși Asociația MozaiQ susține că aceste măsuri ar duce la o mai mare egalitate și protecție pentru comunitatea LGBTQ+, premierul Marcel Ciolacu a respins ideea, argumentând că societatea românească nu este încă pregătită pentru astfel de schimbări. Declarația sa a generat reacții mixte în societatea românească, cu susținători și critici ai poziției sale.
Aceasta nu este prima dată când România se confruntă cu dezbaterea privind drepturile comunității LGBTQ+. În trecut, au avut loc dezbateri aprinse legate de legalizarea parteneriatului civil și recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, iar poziția oficială a țării a rămas conservatoare.
Citește și: Scandalul monstru în USR: Excluderea europarlamentarului Vlad Gheorghe din partid creează haos!
În urma declarației premierului, se preconizează că dezbaterea privind drepturile comunității LGBTQ+ va continua să fie un subiect de interes în politica românească și în societatea civilă, iar presiunea asupra factorilor de decizie politici pentru adoptarea unor măsuri în acest sens s-ar putea intensifica în viitor.
