Construcția rapidă a Autostrăzii Moldovei
Potrivit unor informații neconfirmate de pe canalul Telegram/Rybar, în România se desfășoară rapid construcția unui drum strategic, numit Autostrada Moldovei, care va lega granița cu Ucraina de portul Constanța. Strategii militari ruși susțin că această autostradă este construită cu un ritm accelerat, implicând aproximativ 3.000 de muncitori și sute de vehicule care lucrează non-stop, conform stiripesurse.ro.
Citește și: Veste BOMBĂ pentru pensionari: Primesc pensiile majorate și vouchere în iunie!
„Construcția traseului se desfășoară în regim de urgență: aproximativ 3.000 de muncitori și sute de vehicule lucrează 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, lucrările urmând să fie finalizate până la sfârșitul acestui an,” scrie Telegram/Rybar.
Obiective strategice și îngrijorările Kremlinului
Analiștii militari ruși identifică două obiective principale ale acestui proiect, ambele stârnind îngrijorare la Kremlin. Primul obiectiv ar fi transformarea României într-un mare hub logistic al NATO, sub acoperirea măririi capacității de transport pentru cerealele Ucrainei. Al doilea obiectiv, conform analiștilor, ar fi pregătirea pentru o posibilă „absorbție” a Moldovei de către România.
„Autoritățile române au declarat că exportul de mărfuri ucrainene a crescut deja cu 50%, iar polonezii riscă astfel să-și piardă statutul de cel mai mare punct de tranzit pentru Ucraina. Dar e logic, nu este greu să se ia locul polonezilor, din moment ce toate punctele majore de tranzit cu Polonia rămân blocate, în afară de Medyka-Shegini, care are un debit redus,” scrie Telegram/Rybar.
Capacități militare și logistice
România va putea astfel să primească și să transfere arme de la partenerii NATO, consolidându-și rolul strategic în regiune. Potrivit analiștilor militari ruși, infrastructura dezvoltată în jurul portului Constanța permite evitarea unor probleme suplimentare în transferul de forțe spre nord, până la granițele cu Ucraina și Moldova.
Asistența acordată Moldovei de către Triunghiul Weimar
La 22 mai, țările din Triunghiul Weimar – Germania, Polonia și Franța – au convenit să acorde asistență Moldovei pentru întărirea capacităților sale de securitate și apărare. În declarația finală a miniștrilor de externe, statele se angajează să „consolideze sectorul de securitate și apărare al Republicii Moldova, rezistența acestuia la interferența străină și să sprijine lupta împotriva ofensivei hibride a Rusiei”.
„Securitatea noastră este amenințată. Trăim într-o epocă a rivalității sistemice în care anumite regimuri autocratice își folosesc puterea pentru a submina și distruge ordinea internațională care se bazează pe Carta Națiunilor Unite,” se arată în declarația Grupului Weimar.
Acuzațiile privind absorbția Moldovei
Analiștii ruși susțin că ajutorul acordat Chișinăului este de fapt un ajutor dat României pentru a „absorbi” Moldova. „Moldova este de fapt sub control extern. Orice participare a statelor occidentale la politica Moldovei, într-un fel sau altul, duce la absorbția acesteia de către România vecină, care a beneficiat recent de o strânsă cooperare cu Statele Unite,” concluzionează canalul pro-Kremlin Telegram/Rybar.
Proiecte de infrastructură între România și Ucraina
Recent, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind construirea unui pod rutier peste râul Tisa, care va conecta România cu Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a explicat că această decizie vine în urma unei ședințe bilaterale între guvernele celor două țări, care a avut loc anul trecut la Kiev.
Citește și: Imagini video cu Vlad Pascu după un an de arest: șoferul drogat și-a schimbă radical înfățișarea
„Prin hotărâre de Guvern, s-a decis construirea unui pod rutier peste râul Tisa cu capătul românesc în zona Teplița din Sighetul Marmației. De asemenea, prin acordul dintre guvernele celor două țări se va înființa o comisie mixtă care va avea ca scop coordonarea tuturor activităților referitoare la construirea acestui obiectiv de infrastructură,” a declarat Mihai Constantin.
Concluzie
Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare între România și Ucraina, alături de sprijinul acordat Moldovei de către țările din Triunghiul Weimar, reflectă o intensificare a cooperării regionale în contextul tensiunilor geopolitice actuale. În timp ce aceste proiecte sunt prezentate ca eforturi de consolidare a securității și economiei, ele sunt privite cu suspiciune de către Kremlin, care vede în ele o posibilă expansiune a influenței NATO și a integrării europene în regiune.
