Vara anului 2024 marchează un punct de cotitură în istoria climatică globală, stabilind un nou record absolut al temperaturilor ridicate, în timp ce lumea se confruntă cu un ciclu neîntrerupt de valuri de căldură, secete și inundații catastrofale, toate alimentate de creșterea accelerată a temperaturilor globale. Această intensificare a fenomenelor meteorologice extreme, care a continuat neîncetat timp de peste un an, a avut un impact devastator, cuprinzând între 30.000 și 65.000 de decese doar în 2024, conform estimărilor oficiale, și prevestind un viitor sumbru.
Criza climatică atinge un nou apogeu: anul 2024, cel mai fierbinte din istorie, amenință viitorul planetei
Potrivit Observatorului european Copernicus, citat de stiripesurse.ro, vara din emisfera nordică a adus temperaturi fără precedent între iunie și august 2024, depășind deja recordurile stabilite în 2023. Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, a declarat că „ultimele trei luni au reprezentat cele mai calde luni iunie și august, precum și cea mai toridă vară înregistrată în emisfera nordică”, un semnal alarmant care sugerează că anul 2024 va deveni cel mai cald din istoria măsurătorilor, depășind din nou anul 2023.
Citește și: Eveniment neprevăzut: Un asteroid de dimensiuni reduse a intrat în atmosfera Pământului
Această criză a temperaturilor ridicate nu s-a manifestat doar pe un singur continent. Națiuni precum Spania, Japonia, Australia și China au raportat temperaturi record în luna august 2024, iar impactul a fost resimțit la nivel global. Incendiile devastatoare au afectat vestul Statelor Unite, iar în Nevada, orașul Las Vegas a înregistrat un maxim istoric de 48,9°C. În Maroc, un val de căldură a ucis 21 de persoane în doar 24 de ore la sfârșitul lunii iulie, în timp ce țara a intrat în al șaselea an consecutiv de secetă extremă.
Un alt exemplu îngrijorător îl reprezintă Asia, unde taifunul Gaemi, exacerbat de încălzirea globală, a provocat zeci de morți în Filipine și China, în timp ce Japonia s-a confruntat cu ploile torențiale aduse de taifunul Shanshan. În același timp, în Niger, o țară deșertică grav afectată de schimbările climatice, inundațiile din iulie au provocat moartea a 53 de persoane, lăsând alte 18.000 fără adăpost.
Un aspect alarmant al acestui scenariu climatic îl constituie supraîncălzirea fără precedent a oceanelor, care acoperă aproximativ 70% din suprafața Pământului. Oceanele au absorbit aproximativ 90% din excesul de căldură generat de activitățile umane, iar temperatura medie a apei de la suprafață a rămas la niveluri fără precedent din mai 2023. Acest fenomen a fost amplificat de evenimentul „El Niño”, care a contribuit la menținerea temperaturilor ridicate.
Însă, chiar dacă fenomenele naturale cum ar fi „El Niño” sunt parțial responsabile pentru această creștere a temperaturilor, impactul uman rămâne decisiv. În 2022, omenirea a emis aproximativ 57,4 miliarde de tone de echivalent CO2, iar marile puteri economice, precum China și Statele Unite, se află în fruntea emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Deși China, cel mai mare poluator mondial, a făcut pași semnificativi în direcția energiilor regenerabile, construind capacități eoliene și solare la o scară dublă față de restul lumii, eforturile globale pentru reducerea poluării rămân insuficiente.
În pofida acestor evoluții, evaluările complete ale impactului schimbărilor climatice sunt încă așteptate. Un studiu publicat în august 2024 a estimat că între 30.000 și 65.000 de persoane din Europa au murit din cauza căldurii în 2023, în special printre cei mai vulnerabili, precum persoanele vârstnice. O astfel de situație prefigurează un viitor în care, fără măsuri urgente și drastice, pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015 va deveni noua normă, accelerând o serie de consecințe devastatoare pentru ecosistemele planetei și pentru viețile oamenilor.
