În 2011, o depresiune fantomatică, cunoscută sub numele de „mănușa”, a apărut pe suprafața unui strat de gheață din Groenlanda, după prăbușirea fără precedent a unui lac subglaciar ascuns. Oamenii de știință au fost șocați când au descoperit o figură mare și fantomatică care a apărut brusc în imaginile satelitare ale Groenlandei acum 13 ani. Apariția înghețată a fost creată de o depresiune în suprafața acoperită de zăpadă, care s-a format atunci când un lac subteran, situat direct sub această figură, s-a prăbușit.
Citește și: Ce transformări chimice suferă carnea în timpul procesului de gătire?
Prăbușirea unui lac subglaciar a creat o structură fantomatică misterioasă în Groenlanda
Spectrul neclar, care semăna cu o figură fără formă ce părea să facă cu mâna spre spațiu, a fost observat în calota glaciară Flade Isblink — o calotă glaciară de aproximativ 8.550 de kilometri pătrați, situată pe coasta nordică a Groenlandei, adânc în Cercul Arctic. Gaura înghețată avea o lungime de aproximativ 3 kilometri și o lățime de puțin peste 2 kilometri în punctul său cel mai larg, având o adâncime de 70 de metri când a apărut pentru prima dată, conform NASA Earth Observatory, citat de Live Science.
Structura înfricoșătoare, pe care cercetătorii au numit-o și „mănușa” din cauza formei sale asemănătoare unei mănuși, s-a format la un moment dat între 16 august și 6 septembrie 2011, când zona era acoperită de nori în fotografiile satelitare.
Într-o lucrare din 2015, cercetătorii au dezvăluit că depresiunea a apărut atunci când un lac subglaciar s-a golit rapid de apă, lăsând în urmă o cavernă subterană care s-a prăbușit brusc. La apogeul acestui eveniment de golire, oamenii de știință au estimat că 215 metri cubi de apă pe secundă ieșeau din lac.
Acest eveniment a fost „poate primul caz înregistrat de golire rapidă a unui lac subglaciar în Groenlanda”, a declarat Kelly Brunt, un glaciolog la Laboratorul de Științe Criosferice al NASA, care nu a fost implicat în studiu, pentru NASA Earth Observatory în 2015. Majoritatea lacurilor submerse similare din țară sunt considerate a fi foarte stabile, a adăugat ea. Cercetătorii au continuat să monitorizeze depresiunea, iar în 2022, un studiu de urmărire a dezvăluit că lacul subglaciar se reumple lent din 2012. Până în 2021, fundul depresiunii s-a ridicat cu 55 de metri — ajungând la 15 metri sub gheața din jur — în ciuda unui al doilea eveniment mai mic de golire în 2019.
Cercetătorii au crezut inițial că majoritatea apei care a reintrat în lac provenea din apa de topire de la suprafață care s-a infiltrat în subteran. Totuși, calculele ulterioare au arătat că apa de topire ar putea explica doar 65% din apa din lac, ceea ce înseamnă că o altă sursă necunoscută de apă a fost implicată.
Încă nu este clar de ce lacul subglaciar s-a golit atât de rapid în 2011. Cu toate acestea, cercetătorii bănuiesc că schimbările climatice cauzate de activitatea umană ar fi putut juca un rol.
Citește și: Ce se întâmplă în creierul nostru când uităm brusc un gând și cum să evităm acest lucru
Mai multe lacuri subglaciare din Antarctica au suferit prăbușiri similare în ultimii ani, iar oamenii de știință se tem că apa care scapă ar putea accelera pierderea gheții în anumite zone.
