Trecerea la ora de iarnă, deși aparent un simplu ajustament anual al ceasului, poate avea efecte importante asupra sănătății populației, iar riscurile asociate acestui proces sunt adesea subestimate. Doctorul Tudor Ciuhodaru a explicat în detaliu pericolele pe care le implică această modificare și a propus o serie de măsuri preventive pentru a diminua impactul negativ asupra sănătății publice. „Ora de iarnă – ce riscăm? Sunt cinci metode pentru a depăși mai ușor acest moment. Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră, abia de luni se vor simți efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. De aceea am inițiat un nou demers ce solicită renunțarea urgentă la schimbarea orei la nivel european.”
Doctorul Tudor Ciuhodaru avertizează asupra riscurilor schimbării orei de iarnă
Schimbarea orei nu este un proces de adaptare uniform pentru toată lumea, iar modul în care organismul reacționează poate varia semnificativ de la o persoană la alta. „Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.” Însă, nu toți reușesc să gestioneze acest tranziție fără dificultăți. „Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.” În fiecare an, secțiile de urgențe din spitale se confruntă cu pacienți care acuză diverse simptome cauzate sau agravate de acest proces. „În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.”
Efectele asupra sănătății pot fi variate și, uneori, extrem de grave. Riscul de infarct și de suicid este printre cele mai alarmante consecințe identificate de specialiști. „Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact: riscul de infarct crește cu 5-10% timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional.” În plus, vulnerabilitățile psihoemoționale sunt amplificate de acest stres temporal, mai ales în cazul persoanelor depresive. „Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemotionale.”
Dincolo de riscurile cardiovasculare și psihoemoționale, schimbarea orei poate afecta întreaga funcționare a organismului, declanșând un răspuns de stres accentuat. „Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii, determinând modificări cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac.” De asemenea, aceste schimbări pot duce la o serie de probleme neuropsihice, de la insomnie și iritabilitate, până la tulburări afective sezoniere sau ideație suicidară. „Neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.”
În fața acestor riscuri, Doctorul Ciuhodaru propune cinci soluții practice, care pot ajuta la reducerea stresului generat de schimbarea orei. „Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri importante: planificarea corespunzătoare a activității, evitarea suprasolicitării datorate stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale, petrecerea cât mai mult timp în aer liber, mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări, și o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.”
Schimbarea orei de vară-iarnă este un subiect de dezbatere în multe țări, iar unele dintre ele au renunțat la acest proces sau nu l-au implementat niciodată, invocând pierderi socioeconomice mai mari decât beneficiile aduse. „Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socioeconomice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.”
Acest demers nu este unul nou pentru Doctorul Ciuhodaru, care subliniază faptul că în 2019 a reușit să obțină votul Parlamentului European pentru renunțarea la schimbarea orei, dar de atunci nu s-a făcut niciun progres. „Am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European.. Din păcate au trecut cinci ani și nici Comisia și nici Consiliul nu au făcut nimic! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns – !!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice – doresc ca acest demers să se concretizeze.”
Motivațiile acestui demers sunt clare și au la bază atât impactul asupra sănătății, cât și sprijinul masiv al cetățenilor. „Motivațiile acestui demers sunt clare: 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici. 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect – cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ. Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă” – prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.”
În final, Doctorul Ciuhodaru lansează un nou apel pentru susținerea acestui demers, sperând să aducă în discuție renunțarea definitivă la schimbarea orei la nivel european. „Am inițiat un nou demers ce solicită renunțarea urgentă la schimbarea orei la nivel european. Sper să susțineți și acest demers.”
Astfel, această problematică rămâne deschisă și relevantă, mai ales în contextul în care atât sănătatea populației, cât și implicațiile socioeconomice sunt tot mai frecvent puse în discuție.
