Miercuri, 13 noiembrie, prețul spot al energiei electrice pe piața din București a atins cel mai ridicat nivel din acest an, indicând o creștere accentuată a costurilor pentru consumatorii din România, conform unui raport publicat de Economica.net. Cu o valoare medie de 1.593 lei/MWh pentru întreaga zi, prețul a înregistrat o majorare de 19% față de ziua anterioară, conform datelor furnizate de operatorul de piață OPCOM.
Citește și: Războiul din Ucraina și seceta aduc scumpiri semnificative la pâine, afectând puternic piața alimentară
Factorii interni și impactul asupra pieței
Această creștere bruscă a prețurilor este atribuită, conform Economica.net, în principal scăderii temperaturilor, care a determinat o creștere a cererii de energie electrică. În același timp, producția internă din surse regenerabile se confruntă cu o perioadă de scădere. Producția hidro este redusă, iar energia generată de turbinele eoliene și panourile fotovoltaice a înregistrat valori sub așteptări. De asemenea, numărul tot mai mare de prosumatori care depind de energia fotovoltaică pentru consumul propriu a avut un efect suplimentar asupra cererii din rețea, aceștia apelând la rețeaua națională pentru a acoperi deficitul cauzat de condițiile nefavorabile de producție.
Analiza regională: contextul prețurilor și importurile
România nu este singura țară din regiune afectată de creșterea prețurilor la energie. Bulgaria înregistrează un preț similar, de aproximativ 315 euro/MWh, însă cel mai ridicat preț din regiune este consemnat în Ungaria, unde prețul spot atinge 355 euro/MWh. Comparativ, prețurile în Europa de Vest sunt semnificativ mai mici – Germania înregistrează un preț de 150 euro/MWh, iar în Europa Centrală, Cehia și Slovacia înregistrează prețuri de 159, respectiv 235 euro/MWh.
România se confruntă astfel cu un deficit de producție, fiind nevoită să importe energie din Ungaria în toate orele zilei, la puteri ce depășesc 2.400 MW în orele de seară. Totodată, exporturile de energie către Bulgaria sunt înregistrate pe parcursul a 21 de ore din zi, însă la capacități reduse, neputând echilibra cererea națională.
Citește și: Inflația din România continuă să fie cea mai ridicată din UE pentru a șaptea lună consecutiv
Consecințele pe termen lung
Această situație complexă de pe piața energetică românească ridică îngrijorări privind sustenabilitatea costurilor și necesitatea de investiții suplimentare în infrastructura de energie regenerabilă și măsuri de eficiență energetică pentru a reduce dependența de importuri. De asemenea, evoluțiile prețurilor în regiune indică o vulnerabilitate comună a piețelor est-europene, punând în evidență nevoia de politici coordonate pentru a face față provocărilor actuale și viitoare ale pieței energetice.
