În ciuda faptului că marți proiectul de lege referitor la pensiile magistraților primise raport de adoptare și urma să fie supus votului final în plenul Camerei Deputaților, miercuri textul legislativ a fost retrimis de urgență în Comisia de muncă. Decizia vine în urma unei noi direcții asumate de liderii coaliției de guvernare, care doresc eliminarea etapizării actuale a vârstei de pensionare și introducerea unui prag unic, de 65 de ani, aplicabil dintr-o singură tranșă.
Conform unor surse parlamentare, această modificare bruscă are în vedere eliminarea sistemului gradual care prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare între anii 2026 și 2045. În forma sa inițială, proiectul de lege stipula că magistrații se pot pensiona începând cu vârsta de 48 de ani și cu o vechime de minimum 25 de ani în funcțiile vizate, iar pragul de 65 de ani urma să fie atins abia peste două decenii. Noua variantă ar putea genera, însă, obiecții de constituționalitate, din cauza schimbării bruște a condițiilor prevăzute anterior.
Textul inițial menționa clar: „Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani. Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege”.
În același cadru legislativ era prevăzut și modul de calcul al pensiei de serviciu: magistrații urmau să beneficieze de o pensie reprezentând 65% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni de activitate, fără a depăși însă venitul net din ultima lună de muncă.
Graficul stabilit în anexa 3 a legii stabilea o creștere anuală a vârstei de pensionare: cu șase luni pe an între 2026 și 2029, ajungând la 49 de ani și șase luni, apoi cu câte un an pe an până în 2045, când se atingea pragul de 65 de ani. În tot acest interval, condiția privind cei 25 de ani de activitate în funcții de specialitate juridică rămânea neschimbată.
Noua intenție legislativă a coaliției – un salt direct la 65 de ani – nu doar că schimbă radical traiectoria inițială, dar ridică întrebări privind impactul asupra magistraților aflați în prag de pensionare și asupra conformității măsurii cu normele constituționale. Decizia finală rămâne, deocamdată, în mâinile Comisiei de muncă.
