Psihiatrul David Eberhard, cunoscut nu doar pentru expertiza sa profesională, ci și pentru statutul de tată al a opt copii, a lansat un semnal de alarmă în legătură cu consecințele educației permisive asupra viitorului tinerilor. Într-o societate în care părinții se confruntă cu dileme legate de limitarea autorității și de frica de a supăra copiii, Eberhard pune sub lupă consecințele acestui model parental.
Generația Păpușilor de Porțelan: Cum Educația Permisivă Ne Conduce Copiii către Dezamăgire și Frustrare
„Am plecat de la a nu avea voie să le dăm o palmă la fund și am ajuns la a nu avea voie să le zicem nimic care să îi supere sau să îi deranjeze”, remarcă Eberhard. Criticând trendul permisivității extreme, el subliniază importanța stabilirii unor limite clare în educația copiilor. Pentru Eberhard, refuzul și opoziția sunt elemente necesare pentru dezvoltarea echilibrată a unui copil.
Citește și: Mămică cu nou-născut, externată în șlapi și halat, a mers prin frig 120 km până la locuița personală
Psihiatrul aduce în discuție fixația părinților de a fi super-protectori, argumentând că acest comportament generează o generație de copii fragili, lipsiți de curajul de a face față refuzului sau criticii. Timpul petrecut în preajma copiilor este, de asemenea, o preocupare majoră, susținând că părinții încearcă să compenseze absența prin oferirea excesivă de bunuri materiale și libertate totală în luarea deciziilor.
Generația Fragilă: Efectele Educației Permisive
Într-adevăr, această atitudine permisivă a părinților are consecințe profunde asupra dezvoltării tinerilor. Eberhard identifică o generație de „păpuși de porțelan,” care, lipsiți de îndrumare și corectare, se transformă în adulți fără repere, norme și limite. Psihiatrul a remarcat că sentimentul vinovăției față de timpul redus petrecut cu copiii poate declanșa acest model educațional, având ca rezultat o generație cu o empatie socială redusă și dificultăți în gestionarea refuzului.
Educația Liberală: Un Drum Periculos
În noul său volum, „Copiii la Putere,” Eberhard disecă educația liberală, subliniind că renunțarea la constrângeri și pedepse nu face decât să producă indivizi incapabili să facă față dificultăților vieții. El atrage atenția asupra faptului că părinții care își propun să devină prietenii copiilor lor riscă să îi priveze de un cadru stabil de norme și discipline.
Impactul Asupra Școlilor și Sănătății Mintale
Eberhard merge chiar mai departe, arătând că această relație permisivă părinte-copil contribuie la prăbușirea disciplinei în școli și la scăderea calității actului educațional. Mai grav, el semnalează creșterea îngrijorătoare a tentativelor de sinucidere și a consumului de droguri în rândul adolescenților, atribuind aceste tendințe absenței fricii și respectului față de părinți.
Concluzii: Educația cu Limite, O Necesitate Imperioasă
Psihiatrul David Eberhard atrage atenția că, în ciuda dorinței părinților de a proteja și îndeplini toate dorințele copiilor lor, această abordare educativă are consecințe grave asupra dezvoltării lor. El pledază pentru o revenire la educația cu limite, opoziție și disciplină, subliniind că rolul părintelui nu este acela de a fi prieten, ci de a oferi îndrumare și cadru stabil. Este necesar un echilibru între afectivitate și disciplină pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă și echilibrată a generațiilor viitoare.
