România, odinioară considerată un exemplu de creștere economică rapidă, se confruntă acum cu riscul de a intra într-o recesiune profundă dacă Guvernul nu va implementa rapid măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Potrivit economiștilor, cifrele economice actuale indică o deteriorare considerabilă a situației bugetare, iar lipsa unor ajustări imediate ar putea genera consecințe majore. De la înghețarea salariilor și pensiilor, până la o posibilă creștere a taxelor în 2025, economia României pare a fi într-o poziție vulnerabilă. Experții au subliniat că dacă nu se adoptă măsuri de corecție în politica fiscală, țara ar putea intra și în vizorul agențiilor internaționale de rating, ceea ce ar complica și mai mult accesul la finanțare.
România la un pas de recesiune: creșterea datoriilor și cheltuielilor publice amenință stabilitatea financiară
Gabriel Bălașu, jurnalist Euronews, a atras atenția asupra faptului că „România riscă să intre în radarul agențiilor internaționale de rating dacă Guvernul nu schimbă ceva în politica fiscală și nu reduce ritmul cu care cresc cheltuielile”. Această avertizare vine în contextul în care cheltuielile de personal au înregistrat o creștere semnificativă de aproape 24%, în timp ce cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 26%. Toate aceste cheltuieli suplimentare sunt finanțate prin datorii, ceea ce a dus deja la o creștere a datoriei publice până la 51,4% din PIB în prima jumătate a anului 2024, față de 48,8% la sfârșitul anului 2023.
Economiștii Asociației CFA România au semnalat un alt aspect îngrijorător, acela că finanțarea datoriei publice devine tot mai costisitoare. Deja, plata dobânzilor a ajuns la 1,2% din PIB la jumătatea anului, ceea ce reprezintă o creștere de 17% față de anul precedent, iar estimările indică faptul că, până la finalul anului, această cifră ar putea să atingă 3% din PIB. În lipsa unor măsuri de ajustare, statul va trebui să continue să se împrumute, iar piața internă nu mai poate susține acest necesar ridicat de finanțare. În consecință, România este obligată să apeleze tot mai frecvent la piețele externe, crescând astfel ponderea datoriei externe la 53,2% din totalul datoriei publice.
Conform legii responsabilității fiscal-bugetare, care reglementează modul în care Guvernul trebuie să gestioneze finanțele publice, România se apropie de pragurile critice. Odată ce datoria publică depășește 50% din PIB, Executivul are dreptul de a îngheța creșterile salariale din sectorul public. La un nivel de 55%, Guvernul poate decide înghețarea tuturor cheltuielilor de asistență socială, inclusiv pensiile, iar la un nivel de 60%, țara ar trebui să implementeze un program de reducere a datoriei publice cu 5% pe an. Deși România încă se situează sub media europeană de 90% a datoriei publice, Gabriel Bălașu subliniază că „problema este că nu are cine să cumpere datoria asta”, ceea ce agravează și mai mult situația.
Consultantul fiscal Dan Schwartz a subliniat, într-o intervenție la Economia.EU, că „mentalitatea pe care o are un astfel de demnitar este similară cu mentalitatea studentului care învață pentru 5, vrea să treacă clasa și atât, nu vrea performanță”. Acesta a criticat lipsa unei viziuni pe termen lung a guvernanților, care, în opinia sa, apelează la soluții temporare ce amână problema în viitor, fără a implementa politici proactive care să asigure sustenabilitatea fiscală a României pe termen lung, potrivit euronews.ro.
Datele Ministerului de Finanțe pentru primele șapte luni ale anului arată o creștere alarmantă a cheltuielilor statului: cheltuielile de personal au atins 74,5 miliarde lei (4,6% din PIB), cu o creștere de 23,9%, în timp ce cheltuielile pentru bunuri și servicii au ajuns la 42,4 miliarde lei (2,6% din PIB), o creștere de 25,7%. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au urcat la 18,6 miliarde lei (1,2% din PIB), în creștere cu 17,1%. Aceste cifre reflectă o situație critică, ce necesită măsuri imediate pentru a evita o criză financiară în viitorul apropiat.
Citiți întreaga analiză AICI.
