Criza climatică globală a intrat într-o fază periculoasă, iar datele din 2023 au subliniat o realitate alarmantă: temperatura medie globală a crescut cu 1,48°C față de perioada preindustrială, generând deja efecte vizibile în România, unde valurile de căldură s-au intensificat și seceta extremă a afectat tot mai multe regiuni. Aceste informații, prezentate într-un raport detaliat publicat de InfoClima, oferă o imagine clară a modului în care țara resimte aceste schimbări, iar semnalele de alarmă continuă să vină din partea comunității internaționale. Într-un avertisment recent, Organizația Națiunilor Unite a subliniat că, în absența unor măsuri urgente, creșterea temperaturii globale ar putea depăși 3 grade Celsius până la finalul secolului, ceea ce ar putea provoca schimbări ireversibile asupra ecosistemelor și societății globale.
Citește și: Elena Lasconi, dispusă să renunțe la candidatura prezidențială. Care sunt condițiile?
Criza climatică amenință România: valuri de căldură și secetă în creștere, ONU avertizează asupra urgenței măsurilor
„Aproape jumătate din zilele anului au depășit deja pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, reflectând o direcție alarmantă a climei, cu un impact profund asupra ecosistemelor și societății. România resimte aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul și estul țării peste 25-30 de zile. Proiecțiile indică o continuare a acestui trend până la sfârșitul secolului, afectând sănătatea publică și economia”, au menționat autorii raportului, citați de news.ro, oferind o sinteză a studiului.
Fizicianul Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului, explică modul în care schimbările climatice modifică caracteristicile valurilor de căldură în România. „Comparativ cu perioada preindustrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare și un impact social și economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creșterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunțat, mai multe decese și pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentrației gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aștepta ca în 2050 în București să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze față de 2023”, avertizează el.
Raportul subliniază, de asemenea, gravitatea secetei care afectează tot mai multe regiuni ale României, perioadele 2018-2020 și 2021-2023 fiind marcate de extinderea suprafețelor afectate de secetă moderată, severă și extremă. Aceasta a fost cea mai lungă secetă înregistrată, provocând daune severe agriculturii și amenințând securitatea alimentară. În contextul unei tendințe continue de aridizare, agricultorii se confruntă cu provocări tot mai mari, iar ecosistemele locale resimt un stres accentuat.
De asemenea, raportul indică o creștere a fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe. Specialiștii evidențiază că, între 1940 și 2023, condițiile favorabile acestor evenimente au crescut, în special în estul și nordul țării, iar proiecțiile pentru 2025-2050 sugerează o intensificare a acestora, cu efecte negative asupra agriculturii și infrastructurii.
Urbanizarea este, la rândul său, un factor care amplifică impactul schimbărilor climatice, contribuind la crearea insulelor de căldură urbană, unde temperaturile pot fi cu 7-8°C mai mari decât în zonele rurale. „Până în 2040, valurile de căldură și temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova”, avertizează climatologii, sugerând că adaptarea necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură.
Raportul trage un semnal de alarmă și asupra riscului atingerii unor „puncte critice climatice” cu efecte ireversibile, printre care și slăbirea circulației meridionale din Atlantic, fenomen ce ar putea reduce precipitațiile în România și agrava seceta, punând în pericol agricultura și securitatea alimentară. Experții subliniază necesitatea unor politici climatice ambițioase, precum Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei, care stabilesc obiectivele pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.
