În contextul intensificării tensiunilor de securitate din regiune și al eforturilor de a forma o „Coaliție de Voință” dispusă să intervină activ pe teritoriul Ucrainei, doar șase țări și-au exprimat deschiderea pentru a trimite trupe în sprijinul Kievului, notează AFP, citând surse diplomatice europene care au solicitat anonimatul. Conform acestora, Marea Britanie, Franța, Letonia, Lituania, Estonia și o țară care a dorit să nu fie menționată, compun acest grup restrâns de state pregătite să participe efectiv la un eventual angajament militar, relatează r3media.ro.
Identitatea statului care a cerut discreție în privința participării sale a stârnit numeroase speculații, una dintre cele mai vehiculate ipoteze fiind că ar fi vorba chiar despre România. Jurnalistul Lucian Davidescu avansează această posibilitate, ridicând întrebări retorice cu privire la motivația unei astfel de decizii: „De ce să vrea dar să țină secret că vrea? O fi vreo țară bananieră? Vreun stat eșuat? Vreun regim hibrid? Cine să fie, oare?” El subliniază apoi rolul-cheie al președintelui României în asemenea decizii de politică externă și securitate: „Președintele nu poate să scoată România din UE sau NATO, nici să instaureze comunismul sau fascismul, nici alte bazaconii. În realitate sunt foarte puține lucruri pe care poate să le facă. Unul dintre ele este să spună DA sau NU unei aventuri belicoase în Est.”
Această sugestie este susținută și de comportamentul instituțional al României în ultimii ani, când țara a adoptat o politică de discreție în ceea ce privește sprijinul oferit Ucrainei. În timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis, autoritățile române nu au comunicat public detalii clare despre natura ajutorului militar oferit Kievului. Cotidianul Libertatea sublinia acest aspect, remarcând absența oricărei declarații concrete din partea Administrației Prezidențiale sau a Ministerului Afacerilor Externe. Cu toate acestea, publicația franceză Le Monde a dezvăluit că România ar fi oferit Ucrainei sprijin militar în valoare de aproximativ un miliard de euro.
Pe fundalul acestor evoluții, o acțiune recentă a armatei franceze pe teritoriul României a atras atenția analiștilor. Potrivit Le Monde, o echipă de topografi militari francezi – parte din Grupul 28 geografic, secțiunea de geodezie – a fost dislocată pentru a crea hărți 3D detaliate și actualizate ale regiunii de graniță dintre România, Ucraina și Republica Moldova. Aceștia se concentrează în special asupra așa-numitei „Porți a Focșanilor”, zonă considerată sensibilă din punct de vedere strategic, pe unde, teoretic, s-ar putea desfășura o invazie rusească.
Totuși, logica strategică ridică semne serioase de întrebare cu privire la această ipoteză, în condițiile în care o astfel de mișcare militară din partea Rusiei ar presupune traversarea unui vast teritoriu ucrainean, extrem de ostil și bine apărat. O variantă alternativă, avansată în spațiul public, este că hărțile realizate de francezi sunt menite să faciliteze propriile deplasări militare către est, în cadrul unei posibile intervenții în Ucraina, ceea ce se pliază pe logica extinderii Coaliției de Voință.
Această ipoteză este întărită de desfășurarea exercițiului DACIAN SPRING 25 (DASP 25), organizat între 5 și 26 mai 2025 sub comanda Diviziei Multinaționale Sud-Est (MND-SE), cu sediul la Sibiu. În cadrul acestuia, Franța va disloca pe teritoriul României o brigadă completă formată din aproximativ 4.000 de militari și dotată cu întreg arsenalul de luptă necesar pentru acțiuni ofensive și defensive.
Astfel, într-un context regional marcat de incertitudine, mișcările discrete, dar semnificative, ale aliaților occidentali – inclusiv ale României – par să indice o pregătire avansată pentru scenarii care depășesc simpla cooperare defensivă, iar natura reală a „Coaliției de Voință” începe să capete contururi mai clare, dar și mai îngrijorătoare.
