Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a lansat o critică dură la adresa politicilor de „înverzire” ale Uniunii Europene, acuzând că acestea au fost impuse fără o planificare riguroasă și au condus la efecte economice și sociale grave. Într-o declarație amplă, acesta a evidențiat consecințele negative ale tranziției forțate și a subliniat necesitatea unei schimbări de direcție în strategia energetică a Europei.
„În ultimele zile, s-a confirmat ceva ce am bănuit de multă vreme: politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbește, pe modelul unei terapii șoc. Și, ca orice ideologie impusă fără o planificare atentă, s-a transformat într-o utopie care ne costă scump – economic, social și strategic.
Este scandalos să aflăm că banii europenilor — ai noștri, ai tuturor — au fost folosiți inclusiv pentru a finanța ONG-uri și campanii de lobby pentru înverzirea UE. Un paradox absurd: cu banii noștri, am distrus industriile noastre și am mai și promovat cât de mult “bine” facem.”
Burduja a evidențiat impactul devastator al acestor politici asupra industriei europene, subliniind că resursele financiare ale UE au fost utilizate într-un mod care a favorizat piețele externe în detrimentul economiilor statelor membre.
„În timp ce industria grea, industria extractivă și alte sectoare vitale ale economiei europene se prăbușeau, iar nenumărați români, francezi, germani, polonezi și maghiari își pierdeau locurile de muncă, UE finanța indirect state ostile și piețe îndepărtate, adâncind deficitul comercial și susținând economii terțe.
Da, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Uniunea Europeană, care s-a născut ca o comunitate a cărbunelui și oțelului – simboluri ale puterii și competitivității economice – a ajuns să promoveze și să finanțeze importuri de panouri fotovoltaice, invertoare, baterii și turbine eoliene produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriul nostru gaz, propria noastră industrie, propriile noastre resurse erau declarate „poluante”. Gazul rusesc era în schimb folosit, de pildă, pentru a produce îngrășăminte chimice în alte state, îngrășăminte care erau apoi importate în UE.”
Ministrul Energiei a evidențiat și efectele socio-economice ale acestor măsuri, subliniind că politicile UE au dus la pierderea competitivității industriei europene, la creșterea șomajului și la dependența energetică de alte state.
„Și iată-ne astăzi:
Industria europeană, necompetitivă sau pusă pe butuci. Produsele noastre nu mai pot concura cu cele venite de pe piețe unde energia costă și de trei ori mai puțin, unde nu există costuri legate de certificate de CO2. Repornirea acestei industrii costa miliarde de euro în sine.
Costuri sociale dureroase. Nenumărați cetățeni europeni și-au pierdut locurile de muncă și stabilitatea.
Energia, cireașa de pe tort. Am devenit dependenți de gazul rusesc și de tehnologia altor state, în timp ce promovăm politici care ne-au dezavantajat propriii antreprenori.”
Burduja susține că această abordare trebuie să se încheie și că este necesară o resetare a politicilor economice și energetice europene pentru a recâștiga independența economică și industrială.
„Această terapie șoc verde trebuie să înceteze. Cei care au folosit banii contribuabililor pentru a face lobby pentru ea, distrugând industria Europei, trebuie să dea explicații. În schimb, trebuie urgent să reconstruim economia Europei pe baze solide, competitive și inovatoare. Proiectul european trebuie să redevină o forță globală – așa cum au visat părinții fondatori acum 74 de ani. Ei au clădit o comunitate a cărbunelui și oțelului, nu un experiment ideologic care ne îngenunchează în competiția cu unele state autoritare.
Europa are resursele, tehnologia și oamenii necesari pentru a reveni în marea ligă a lumii. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate. Să reconstruim industria, să investim în energie curată, dar fără să compromitem energia sigură și accesibilă/competitivă. România își asumă tranziția energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret și pragmatic, iar după 17 ani am reușit anul trecut să adoptăm o nouă strategie energetică națională, bazată pe această abordare. Să redevenim puternici, uniți și independenți.
Europa a trecut prin perioade mai grele. Împreună, putem transforma această criză într-un nou început. Fun fact: UE poluează cu nici 5% din totalul emisiilor de CO2 de pe glob (situația anului 2023). Uniunea Europeană are nevoie de o resetare și tot mai mulți decidenți europeni susțin acest lucru. Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă. Înainte, împreună.”
Declarația ministrului Energiei reflectă o poziție critică asupra politicilor climatice europene și subliniază nevoia unei abordări mai echilibrate, care să asigure atât protecția mediului, cât și menținerea competitivității economice.
