Recent, în spațiul public au fost difuzate imagini care au stârnit controverse în legătură cu noile manuale de „Educație Socială” destinate elevilor de clasa a VI-a. Conținutul acestora a fost criticat pentru mesajele transmise copiilor, care sunt încurajați să se considere „cetățeni globali” și nu „ai unei anumite națiuni”. Mai mult decât atât, în respectivele materiale didactice, cei care își manifestă o afecțiune mai profundă față de România decât față de întreaga planetă sunt etichetați ca fiind „șovini”. După această polemică, atenția s-a îndreptat către manualele destinate elevilor de clasa a V-a, în care se regăsesc scenarii teatrale ce ilustrează, conform criticilor, modele de distrugere a familiei.
Manualele de clasa a V-a, criticate pentru promovarea distrugerii familiei și încurajarea copiilor să fugă de acasă
În manualul pentru clasa a V-a, scenariile prezentate ca exemple de piese de teatru pun în lumină o relație conflictuală între copii și părinți, unde aceștia din urmă sunt descriși ca opresori. Un exemplu notabil este cel al unui tată care consideră că fiica sa trebuie să își asume responsabilitatea pentru treburile casnice și îngrijirea copiilor. În această poveste, bărbatul este portretizat ca o amenințare pentru familie, iar finalul scenariului presupune fuga fiicei de acasă, aceasta fiind prezentată ca o soluție la presiunea exercitată de părinte.
Un alt scenariu introduce un alt conflict familial, de această dată între o mamă și fiul ei. Mama este descrisă drept opresoare, pentru că își dorește ca fiul să devină medic, o carieră considerată prestigioasă și stabilă. În poveste, fiul, portretizat ca un spirit revoluționar, se revoltă împotriva mamei sale, ridicându-și vocea în semn de protest. Confruntarea culminează cu intervenția tatălui, care îi explică fiului că a părăsit familia din cauza soției și a soacrei, învinuindu-le pentru destrămarea căminului familial. Aceasta este descrisă ca o formă de influență paternă ce deturnează copilul de la figura maternă.
Ambele scenarii ridică îngrijorări cu privire la efectul pe care îl pot avea asupra elevilor de clasa a V-a, o vârstă la care aceștia sunt vulnerabili și susceptibili la influențe exterioare. Prin expunerea la astfel de modele teatrale, criticii susțin că se transmite un mesaj periculos despre relațiile familiale, încurajându-se, de fapt, tensiunile dintre copii și părinți, în locul promovării unității familiale. Acest tip de abordare este considerat de unii drept o analogie modernă a vechilor lupte de clasă, doar că, de data aceasta, „bătălia” nu mai este între burghezi și proletari, ci între generațiile din cadrul aceleiași familii.
Discuția cu privire la aceste manuale rămâne aprinsă, având în vedere impactul pe care materialele educaționale îl pot avea asupra formării caracterului tinerilor și asupra modului în care aceștia percep relațiile din sânul familiei.
