Într-un peisaj urban modern, dominat de zgomotul și agitația vieții de zi cu zi, se ascunde o comoară neobișnuită în adâncurile Bucureștiului. Este vorba despre stația de metrou Politehnica, un loc care transcende funcționalitatea sa de bază pentru a deveni o fereastră spre trecutul geologic al Pământului. Această stație nu este doar un nod vital în rețeaua de transport urban, ci și un sit de o valoare științifică excepțională, ascunzând o colecție impresionantă de fosile marine datând din perioada Cretacicului. Descoperirea acestei „mine de aur” paleontologice a avut loc în mod întâmplător, dar a transformat stația Politehnica într-un punct de interes major atât pentru comunitatea științifică, cât și pentru publicul larg.
Comoara ascunsă sub București: Descoperirea paleontologică unică a stației de metrou Politehnica
Potrivit unibuc.ro, povestea începe în anul 1994, când Mihai Popa, pe atunci student la geologie, a observat pentru prima dată fosilele încorporate în plăcile de marmură ale peronului stației. Această descoperire nu a fost doar un moment definitoriu în cariera lui Popa, ci și unul care avea să schimbe percepția asupra stației de metrou. Fosilele, provenind din roci ornamentale românești extrase din Munții Gilău, localitatea Săvădisla, au fost inițial alese pentru pavarea stației ca parte a unui proiect ambițios inițiat de Nicolae Ceaușescu, care dorea ca toate stațiile de metrou să fie decorate cu materiale naturale românești.
Citește și: Ozana Barabancea vorbește despre retragerea la mănăstire: „Fac ce consider mai bine pentru sufletul meu”
Ceea ce face stația Politehnica cu adevărat remarcabilă este diversitatea și calitatea conservării fosilelor. Aceste plăci de marmură nu doar că păstrează rudiști – un tip de moluscă caracteristică perioadei Cretacicului – dar și o varietate de alte forme de viață marină, inclusiv gastropode, corali, stromatolite și alge roșii. Aceste fosile oferă o imagine de neegalat a biodiversității marine de acum aproximativ 65-145 de milioane de ani, când marea acoperea cea mai mare parte a teritoriului ce astăzi este România.
Importanța științifică a descoperirii este amplificată de accesibilitatea sa. În timp ce majoritatea siturilor paleontologice sunt situate în locații îndepărtate și necesită eforturi considerabile pentru a fi explorate, stația de metrou Politehnica oferă o oportunitate unică de educație și cercetare în inima unui oraș european aglomerat. Vizitatorii stației au ocazia rară de a „călători în timp” pur și simplu traversând peronul, fiecare pas oferindu-le șansa de a descoperi povestea evoluționistă a Pământului.
Acest sit paleontologic urban nu doar că adaugă o dimensiune educațională și culturală transportului public din București, dar atrage și atenția internațională. Specialiști din întreaga lume vin să studieze fosilele, iar turiștii sunt adesea surprinși să descopere că o simplă călătorie cu metroul îi poate conduce la o adevărată lecție de istorie naturală.
În concluzie, stația de metrou Politehnica reprezintă un exemplu fascinant de cum istoria geologică poate fi integrată în viața cotidiană urbană. Descoperirea lui Mihai Popa a transformat această stație într-un punct de referință pentru comunitatea științifică și a oferit publicului larg o oportunitate rară de a interacționa direct cu istoria naturală a Pământului, făcând din Politehnica nu doar o stație de metrou, ci o adevărată comoară ascunsă în inima Bucureștiului.