Într-o postare emoționantă pe pagina sa de Facebook, părintele Alexandru Lungu a adus un omagiu profund celor pierduți în accidente rutiere recente. Numindu-i pe Constantin, Anca, Ștefan, Eduard și Gheorghe, părintele a subliniat importanța de a nu uita valorile vieții și de a exprima dragostea pentru cei dragi în fiecare zi.
Citește și: La mulți ani înveșmântați în har, dragului nostru părinte Valerian, fostul mare actor Dragoș Pâslaru!
El a reflectat asupra fragilității existenței umane și a subliniat nevoia de a fi recunoscători pentru fiecare moment petrecut alături de familie, amintindu-ne că fericirea deplină nu se găsește în bunurile materiale. În același timp, părintele a criticat dur incompetența autorităților române în privința infrastructurii rutiere, numindu-i pe cei decedați „mucenici ai șoselelor” și făcând apel la schimbări urgente pentru a preveni astfel de tragedii în viitor.
Părintele a menționat și pe Alexei, șoferul de tir implicat în accident, subliniind povara conștiinței cu care acesta va trebui să trăiască. Într-un apel emoționant către toți cei care pot influența pozitiv situația, părintele Lungu a cerut acțiuni imediate pentru a preveni ca alte vieți să fie curmate pe drumurile țării.
„De azi, Raiul este mai bogat și pământul mai sărac”, a scris părintele, chemându-ne pe toți să ne rugăm și să acționăm pentru a face o schimbare reală.
Preot Alexandru Lungu:
Constantin, Anca, Ștefan, Eduard și Gheorghe. I-am așezat pe o hârtie și de azi îi port la pomelnic câte zile voi avea. Pentru a nu uita….să-mi sărut copiii ori de câte ori voi iesi pe ușă, aproape sau departe, cu mașina sau pe picioarele mele, atunci când voi pleca de acasă. Să nu uit să le spun copiilor, cât de multă valoare se ascunde în fiecare clipă. Să nu uit cât de ușor se trece de la extaz spre agonie. Să dau Slava lui Dumnezeu pentru toate piedicile de a întârzia, sau a avea opreliști vizavi de toate planurile în care nu-mi iese ceea ce mi-am propus, dar totuși am văzut apusul zilei, sănătos, acasă, alături de cei dragi. Să nu uit să-mi așez primele clipe ale vieții în mâna lui Dumnezeu, înțelegând că nu suntem altceva decât iarbă bătută de vânt. Să nu uit că fericirea deplină nu se regăsește aici, oricâte am avea, indiferent câte s-ar putea realiza într-o viață. Am mai așezat aceste nume spre pomenire, întrucât eu am încredințarea că toți, fără excepție s-au mântuit. Sunt dacă vreți mucenici ai șoselelor, ai incompetenței noastre românești de a crea infrastructură, drumuri la standarde europene, condiții pentru a reduce substanțial toate aceste tragedii. Cred că de multe ori ne uitam spre Dumnezeu cu revoltă și ne întrebăm de ce, ce au meritat să aibă un astfel de sfârșit și altele ca acestea. Dar nu schimbăm nimic. Vor rămâne aceleași drumuri înguste. Ne vom lovi de aceeași incompetență a autorităților, a celor cărora le oferim votul încrederii noastre, dar care nu schimba nimic pentru binele comunității. Și l-am mai așezat pe pomelnic și pe Alexei, șoferul de tir care de astăzi va trebuie să învețe a supraviețui. În primul rând cu o conștiință ce nu îi va da voie să mai doarmă noaptea liniștit. Niciodată! Chipurile celor uciși, îl vor urmări până la groapă si doar ei au puterea să-l ierte, doar ei. Noi să nu judecăm ca ceilalți, să spunem doar așa, azi el, mâine oricând se poate să fim noi, victime sau criminali. Și nimeni nu poate să se bată cu mâna în piept că este fără de păcat, că nu a simțit uneori neputință la volan, că am scăpat milimetric dintr-o situație care se putea încheia tragic. Să ne rugăm și să cerem mereu lui Dumnezeu să așeze înger de lumină care sa ne însoțească în toată clipa. De azi Raiul este mai bogat și pământul mai sărac. Dar dacă nu vom schimba nimic, vom continua să scriem rânduri, să ne revoltăm și cam atât. Toți care puteți schimba aceste destine, situații, care aveți puterea decizională în propriile mâini, vă rog, va implor, faceți ceva. Acum! Mâine ar putea fi cineva drag al vostru sub pământ. Sus inima!
Citește și: Preotul Ioan Istrati rupe tăcerea: Statul torționar favorizează homosexualii și distruge valorile familiale!
Ecaterina
2 iulie 2024 at 10:00
Părintele are dreptate până la un punct. Nu avem infrastructură rutieră de calitate pentru că generalul Florian Coldea împreună cu serviciile de informații străine intereselor românești și cozile de topor autohtone s-au opus realizării acesteia, nicidecum nu constituie rezultatul- citez:„incompetenței noastre românești de a crea infrastructură, drumuri la standarde europene” – așa cum a declarat Sfinția Sa.
Ceaușescu n-a făcut autostrăzi deoarece exporturile României cu celelalte state (inclusiv cu imensa piață de desfacere a Rusiei) se desfășurau pe căile ferate (cele mai dezvoltate rețele din toată Europa, în acele timpuri) și pe mare. Specialiștii de atunci au gândit funcție de necesitățile practice și de reducerea consumului de cheltuieli, pentru a putea plăti datoria externă a țării. Destinul flotei românești îl cunoaștem cu toții, iar soarta CFR-ului (ca și a TAROM-ului) vor urma aceeași traiectorie.
Absența autostrăzilor ține de mentalitatea și de ordinul transmis de către „partenerii” americani autorităților ce ne-au condus de-a lungul anilor, care au considerat linia Carpaților ca o delimitare de restul culoarelor sanitare și de aprovizionare ale României din WWII; ca să explic și mai concis, linia de demarcație a Carpaților fiind cea care a fost negociată la Malta de Bush Senior și de Gorbaciov. Rusia a cerut atunci culoar către Mediterana prin Iugoslavia, pentru a nu mai staționa cu flota la Sevastopol ca să depindă de turcii care controlau Bosforul. Numai că negociatorii americani n-au sesizat capcana întinsă de ruși (dacă ziceau da, aliatul lor Turcia ar fi fost izolată) pentru că ei, deștepți cum îi știm, au privit atunci (pe hartă) doar la Europa. Mai târziu, SUA s-au răzgândit (și-au dat seama că au căzut în cursă) și-a trecut la bombardarea Iugoslaviei și la încercările de destabilizare a României pentru a putea fi tranșată mai ușor. Toată lumea rememorează cumva evenimentele tragice de la Târgu Mureș, dar puțini cunosc faptul că ele s-au datorat „aliaților”. Acesta a reprezentat și unul dintre motivele primirii României în NATO, ce-i drept, cu un preț uriaș: am permis bombardarea Belgradului de pe teritoriul nostru și am desființat Armata și tehnica de luptă. Menținând focarele cu Kosovo și crearea Albaniei Mari, americanii au renunțat – pe moment – la divizarea României. Numai că baza aeriană de la Câmpia Turzii, folosită de aeronavele lor, indică în mod clar doar o amânare. Dar…așa cum zicea Nicolae Iorga, „greșelile în politică – ca și în viață – se plătesc”. Buna vecinătate cu țările din apropierea granițelor noastre n-ar fi omorât pe nimeni! NU vom pricepe niciodată, că devenim un pericol pentru interesele celor mari, atunci când suntem eficienți și uniți politic, economic și militar.
Am făcut o paranteză mai largă, spre a se înțelege bine fenomenul. Părintele e tânăr, probabil, habar nu are, din moment ce susține că oamenii mor în accidente pe drumurile țării din cauza incompetenței românilor. Apoi exprimarea cu „mucenici ai șoselelor” lasă mult de dorit, foarte mult, dacă ne gândim în ce a constat mucenicia. Una e să părăsești lumea asta ucis pentru credința în adevăratul Hristos și din dragoste pentru El, alta e printr-un eveniment fortuit, imprevizibil care-ți întrerupe mersul vieții. Dificil de acceptat jocul cu vorbele… cu atât mai mult cu cât nu vine din partea unui necunoscător, a unui debutant.