O tânără din Iași, care a lucrat în industria videochatului, se află în mijlocul unui proces juridic complex după ce Direcția Regională Antifraudă a descoperit că aceasta nu a declarat venituri de aproximativ 1,5 milioane de lei (echivalentul a 300.000 de euro). În urma unei inspecții fiscale, autoritățile au concluzionat că tânăra trebuie să achite taxe și impozite în valoare de 50.000 de euro. Cu toate acestea, nemulțumită de decizia Fiscului, tânăra a ales să conteste raportul de inspecție fiscală în instanță, susținând că banii primiți erau donații și nu venituri comerciale.
Venituri nedeclarate de 1,5 milioane de lei
Potrivit 7Iasi.ro, Diana D., tânăra în cauză, fostă videochatistă, a fost supusă unui control amănunțit de către Direcția Regională Antifraudă pentru perioada aprilie 2017 – decembrie 2020. Potrivit raportului autorităților fiscale, în această perioadă, Diana a obținut venituri nedeclarate de 1.495.763 de lei. Aceste sume au fost transferate în conturile sale de patru bărbați din Olanda, Anglia și Statele Unite, folosind atât conturi bancare personale, cât și platforme online precum PayPal și Transferwise.
Autoritățile au considerat că aceste sume reprezintă venituri impozabile și au aplicat o taxă de 16%, specifică pentru venituri din activități comerciale, impunând o datorie de 239.322 de lei (aproximativ 50.000 de euro). Controlul fiscal a fost justificat de suspiciunea că tânăra nu a respectat obligațiile de declarare și impozitare a veniturilor obținute din activitatea de videochat.
Apărarea tinerei: „Ajutor financiar, nu venituri din videochat”
În fața instanței, Diana D. a contestat raportul fiscal, argumentând că sumele primite nu reprezintă venituri din activități comerciale, ci donații din partea unor prieteni apropiați din străinătate. Potrivit apărării sale, acești bani aveau scopul de a o sprijini financiar în momente dificile, cum ar fi achitarea chiriei, taxele la facultate, intervenții medicale și excursii. Mai mult, tânăra a recunoscut că a utilizat o mare parte din acești bani pentru a-și susține dependența de jocurile de noroc, un aspect evidențiat de extrasele bancare prezentate în instanță.
Avocatul tinerei a invocat prevederile Codului Civil, subliniind că banii primiți se încadrează în categoria „darurilor manuale”, ceea ce înseamnă că aceștia nu ar trebui să fie supuși impozitării. De asemenea, avocatul a susținut că fiecare sumă transferată nu a depășit valoarea de 25.000 de lei, motiv pentru care nu era necesar un act notarial pentru validarea donațiilor.
Tribunalul Iași respinge argumentele: „Obligația de a plăti impozitul este justificată”
Tribunalul Iași a analizat cu atenție argumentele tinerei și a hotărât că sumele primite nu pot fi considerate „daruri manuale”, deoarece au depășit pragul de 25.000 de lei. Instanța a subliniat că, pentru a fi considerate donații legale, aceste sume ar fi trebuit să fie însoțite de acte notariale care să confirme natura tranzacțiilor. Astfel, tribunalul a concluzionat că sumele primite de tânără trebuie impozitate conform legislației fiscale în vigoare, iar decizia Direcției Antifraudă de a impune o datorie de 50.000 de euro este justificată.
Cu toate acestea, Diana D. nu a renunțat la luptă. După respingerea cererii sale de anulare a deciziei Fiscului de către Tribunalul Iași, tânăra a depus o contestație la Curtea de Apel. Aceasta speră că instanța superioară va emite o hotărâre favorabilă, care să confirme că banii primiți nu sunt venituri din activități comerciale și, prin urmare, nu ar trebui să fie impozitați.
