Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat o serie de critici dure la adresa premierului Marcel Ciolacu, în contextul controverselor legate de situația Roșiei Montane. Într-o intervenție la postul România TV, Băsescu a atacat atitudinea premierului, evidențiind o schimbare bruscă de poziție față de declarațiile anterioare. Conform fostului președinte, Ciolacu ar fi manifestat inițial o atitudine de triumf legată de costurile financiare pe care România trebuie să le suporte din cauza deciziilor anterioare legate de proiectul de exploatare a aurului la Roșia Montană, costuri estimate la 7,7 miliarde. Acuzațiile lui Băsescu se îndreaptă și către modul în care Ciolacu pare să trateze situația, sugerând o lipsă de seriozitate și responsabilitate.
Traian Băsescu:
PNL e PSD 2. Mă uitam ce veselie era pe Ciolacu, că plătim 7,7 miliarde din cauza USR-ului. Azi nu mai știe cum să o întoarcă. Păi ieri era vesel că a pierdut. Micime până dincolo de orice limită. El se bucura, și amărâtul ăla de ministru de Finanțe”.
Marcel Ciolacu, pe de altă parte, respinge acuzațiile aduse, menționând dificultățile de a răspunde criticilor care implică acuzații de manipulare a pieței bursiere prin declarațiile sale despre procesul cu compania interesată de exploatarea de la Roșia Montană. Premierul sugerează că problemele ridicate de criticii săi sunt de natură mai profundă, făcând aluzie la posibile interese și datorii semnificative lăsate în urmă de guvernările anterioare. Într-un ton apărător, Ciolacu insistă că intenția sa a fost doar de a aduce la cunoștința publicului adevărul despre acest caz complex și încărcat de implicații politice și financiare.
Marcel Ciolacu:
„Cei cu acuzaţiile, care au lăsat datorii de 200 de miliarde pe care le plătim noi toţi, eu nu le pot răspunde decât că cred că au o problemă în altă parte, deja vorbesc de patologie”.
Confruntarea dintre cele două figuri politice scoate în evidență diviziunile profunde din interiorul spectrului politic românesc, precum și dificultatea de a aborda problemele economice și de mediu într-un mod care să satisfacă atât interesele naționale, cât și pe cele ale comunităților locale. Situația de la Roșia Montană rămâne un subiect sensibil, reflectând tensiunile dintre dezvoltarea economică, conservarea patrimoniului și responsabilitatea guvernamentală.
