Într-un interviu acordat în urmă cu mai mulți ani pentru platforma Adevărul Live, fostul președinte Traian Băsescu a abordat, cu tonul său caracteristic, conflictul din Ucraina și implicațiile acestuia asupra securității regionale. În timp ce lansa avertismente privind strategia Moscovei în fostul spațiu sovietic, Băsescu propunea o soluție discutabilă pentru România: mobilizarea rezerviștilor aflați la muncă în străinătate – o idee care, la momentul respectiv, a stârnit numeroase semne de întrebare.
Fostul șef al statului insista că Federația Rusă acționează ca un „factor de destabilizare a regiunii”, invocând nu doar Crimeea, ci și alte puncte fierbinți precum Transnistria, Nagorno-Karabah și Osetia. El sugera că obiectivul strategic al Rusiei este accesul la Dunăre – un mesaj alarmist, dar prezentat cu un soi de siguranță care masca uneori complexitatea reală a contextului geopolitic.
„Rusia e un factor de destabilizare a regiunii. Nu doar legat de Crimeea, ci și de Transnistria, și Nagorno-Karabah, și Osetia. (…) E clar că un obiectiv strategic al Rusiei e să aibă acces la Dunăre. Rusia avea cea mai mare flotă la Dunăre, iar acum nu se poate apropia de Chilia, unde era vechea graniță. România nu are o amenințare directă. Nu putem prevedea că Rusia va ataca România, ar fi o nebunie să credem asta. Toate analizele arată că Rusia nu-și dorește război cu NATO. Nu cred că vreo țară NATO va fi atacată de Rusia. Ar fi război, indiferent ce țară NATO ar fi atacată. Dar regional trebuie creat echilibru militar.”
Pe de altă parte, în ciuda faptului că admitea lipsa unei amenințări directe, Traian Băsescu insista asupra nevoii ca România să fie pregătită pentru eventuale scenarii de mobilizare. Aici, însă, apărea contradicția. În loc să analizeze realist capacitatea actuală a statului de a reacționa militar – în contextul unei armate profesionale și al abolirii stagiului militar obligatoriu – fostul președinte readucea în discuție apelul la rezerviștii români plecați la muncă în străinătate, o idee greu de pus în practică și care trăda o lipsă de înțelegere a realităților demografice și sociale.
„Până la sumit-ul NATO din septembrie se vor lua decizii importante: redistribuirea resurselor militare NATO în țările baltice, Polonia, România. Legea privind rezerviștii e o soluție discutată. S-a pus problema unei analize a capacităţii noastre de a chema rezerviştii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulţi dintre rezervişti sunt la muncă în Italia, în Spania, în Franţa, în Germania… Deci este un subiect pe care CSAT îl va analiza în perioada următoare, el a făcut obiect de discuţie în ultimul CSAT şi va trebui să ne refacem capacitatea de a aduce rezerviştii sub arme, dacă este nevoie.”
Declarația lui Băsescu omite un detaliu esențial: mulți dintre românii plecați în străinătate nu au efectuat stagiul militar, acesta fiind abolit în România. Prin urmare, apelul la un contingent de rezerviști care, în realitate, nu există sau nu este pregătit, ridică semne de întrebare cu privire la realismul soluțiilor propuse. Mai mult, discuția despre rechemarea sub arme a celor care și-au construit vieți în afara țării, adesea fără nicio experiență militară, pare mai degrabă un reflex de imagine decât o strategie coerentă.
Citește și: Ambasada SUA la București a transmis un mesaj categoric: „Libertatea este neprețuită!”
Criticii au văzut în aceste declarații un exemplu al lipsei de coerență în planificarea apărării naționale, dar și o încercare de a muta atenția de la deficiențele structurale ale sistemului militar românesc. În loc să propună un plan realist de reformare a capacității de apărare, Băsescu relua teme alarmiste și avansa soluții greu de aplicat, lăsând impresia unui discurs politic mai degrabă decât al unui comandant de forțe credibil.
