Într-o mișcare controversată, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU), condusă de mitropolitul Epifanie și susținută de regimul de la Kiev, a preluat recent Capela Mitropoliților din Cernăuți, confiscând astfel un simbol istoric al comunității românești. Capela, edificată în anul 1881, a fost inițial construită pentru a păstra rămășițele ierarhilor ortodocși români din Bucovina, un loc de semnificație aparte pentru comunitatea românească locală, care și-a menținut atașamentul față de lăcașul sfânt, investind de-a lungul timpului în restaurări și întreținere. Totuși, recent, autoritățile locale din Cernăuți au preluat capela, invocând motive administrative, și au transferat-o Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, organizație nerecunoscută de majoritatea bisericilor ortodoxe și criticată pentru acțiunile sale în regiune.
Citește și: Propunere șocantă în Ucraina: Un politician cere mobilizarea copiilor de la 14 ani pentru război!
Capela mitropoliților din Cernăuți a fost confiscată de Biserica Ortodoxă a Ucrainei
Potrivit bucpress.eu, prima slujbă organizată în capelă de către noua administrație ecleziastică a fost percepută ca o lovitură adusă comunității românești din Cernăuți. PȚU a descris această mișcare ca fiind „un pas important în restabilirea adevărului istoric și revenirea monumentului la biserica ucraineană,” o afirmație care a stârnit reacții vehemente, dat fiind că, la momentul construirii, în 1881, nu exista nicio „biserică ucraineană” în Bucovina, iar Cernăuțiul era parte a Imperiului Austriac. Ucraina, aflată pe atunci sub administrație rusă, nu avea o biserică organizată în regiune. Radio Europa Liberă, citându-i pe reprezentanții comunității românești, arată că monumentul a fost conservat în special cu ajutorul financiar al credincioșilor români, aceștia contribuind la recondiționarea picturii în stil românesc, întreținerea monumentului fiind asigurată prin eforturile comunității românești din Bucovina.
Istoria Capelei Mitropolitane din Cernăuți, un monument de patrimoniu spiritual românesc, este strâns legată de mormintele episcopilor și mitropoliților români, printre care Dosoftei Herescu, Teofil Bendela, Teoctist Blajevici, Silvestru Andrievici, Arcadie Ciupercovici, Vladimir de Repta, Nectarie Cotlarciuc și Ipolit Vorobchievici. Acești ierarhi au contribuit la formarea identității românești în Bucovina, iar pierderea capelei este resimțită profund de credincioșii români.
Critici aspre s-au auzit și din partea Bisericii Ortodoxe Române și a unor reprezentanți ai clerului. Starețul Mănăstirii Putna a condamnat decizia autorităților ucrainene, alăturându-se vocii jurnalistei Maria Toacă, care a descris confiscarea capelei drept „o fărădelege strigătoare la cer.” Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) a adresat apeluri repetate autorităților de la București, solicitând sprijinul Ministerului de Externe, al Președintelui Iohannis și al Patriarhului Daniel pentru a interveni în apărarea Capelei Mitropoliților, considerată de românii din regiune o valoare de patrimoniu național.
Totodată, disputa privind apartenența Capelei din Cernăuți reflectă tensiunile politice și religioase din Ucraina, țară în care diviziunile religioase sunt exacerbate de contextul geopolitic și de rivalitățile interne.
