Sub o aparentă preocupare pentru libertăți fundamentale, 21 de ambasade europene, alături de cea a Australiei, au transmis un mesaj comun în care contestă dur o decizie adoptată democratic de Parlamentul ungar, provocând un nou episod tensionat în relațiile dintre Budapesta și Occident. Legea vizată de această reacție diplomatică este una care interzice promovarea homosexualității în rândul minorilor și reglementează participarea acestora la evenimente publice cu tematică LGBT, sub pretextul protejării copiilor.
Reacția internațională vine după ce, la data de 17 martie 2025, legislativul ungar a adoptat un pachet normativ ce modifică atât Codul Civil, cât și Legea întrunirilor publice. Noile reglementări interzic difuzarea către minori a oricărui material cu conținut LGBT, precum și organizarea de manifestări care încalcă principiile „Legii pentru protecția copiilor”. Dincolo de justificarea declarată a autorităților ungare – aceea de a preveni expunerea minorilor la teme considerate nepotrivite – ambasadele susțin că ar fi vorba de o încălcare gravă a unor drepturi fundamentale.
Declarația comună, semnată de state precum Germania, Franța, Suedia, Marea Britanie sau Australia, susține că „se încalcă libertatea de exprimare și dreptul la întrunire”, adăugând: „Ne angajăm să respectăm, să protejăm și să promovăm drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor, indiferent de orientarea sexuală, identitatea de gen sau alte caracteristici personale.” Prin această luare de poziție, statele semnatare încearcă să exercite presiuni asupra unei decizii legislative adoptate în cadrul suveran al unui stat membru UE.
Demersul ambasadelor poate fi interpretat ca o formă de amestec în politica internă a Ungariei, în condițiile în care legea nu interzice exprimarea identității LGBT în general, ci doar limitează expunerea acesteia în spațiile accesibile minorilor. Formulările vagi din protestul diplomatic evită orice referire directă la protecția copiilor, deși exact acest aspect a fost invocat ca fundament al legii în dezbaterile din Parlamentul ungar.
Nu este pentru prima dată când guvernul condus de Viktor Orbán este vizat de critici externe privind legislația sa în domenii sensibile. Însă această ultimă intervenție diplomatică se distinge prin caracterul colectiv și ferm al mesajului, sugerând o linie clară de confruntare între valorile tradiționale asumate de guvernul ungar și direcțiile ideologice promovate în alte state occidentale.
În acest context, apare întrebarea firească: este protecția copilului un principiu negociabil în fața presiunilor externe sau un drept suveran al fiecărui stat de a-și stabili propriile limite în ceea ce privește educația și spațiul public? Deocamdată, Budapesta pare decisă să meargă pe drumul ales, în ciuda valului diplomatic care încearcă să-i impună o direcție contrară.
