Un val de critici lovește în plin conducerea Comisiei Europene, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a desființat justificările invocate de executivul comunitar pentru a bloca accesul presei la corespondența dintre Ursula von der Leyen și directorul general al companiei Pfizer. Magistrații europeni au decis că refuzul Comisiei de a transmite mesajele text solicitate de publicația The New York Times nu a fost fundamentat în mod plauzibil, accentuând că lipsa de transparență în gestionarea unor contracte publice de o asemenea amploare nu poate fi tolerată.
Într-o hotărâre fără echivoc, instanța a constatat că „executivul european nu a oferit o explicație plauzibilă pentru a justifica neposesia documentelor solicitate”, după cum relatează Euronews, citat de Realitatea PLUS. Potrivit Curții, simpla afirmație că aceste mesaje nu sunt deținute nu este suficientă. Comisia avea obligația de a furniza o justificare concretă, capabilă să fie înțeleasă atât de public, cât și de instanță.
Investigația jurnalistică declanșată de The New York Times în 2021, după interviurile purtate cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a scos la iveală existența unor schimburi de mesaje directe între acesta și președinta Comisiei, în contextul negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID. Însă, în ciuda probelor coerente prezentate de publicație, Comisia Europeană a refuzat să ofere acces la conținutul acestor conversații, susținând că mesajele nu se mai află în posesia sa.
În urma acestor refuzuri repetate, ziarul american a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în ianuarie 2023. După analizarea cazului, judecătorii au remarcat faptul că executivul comunitar nu a explicat dacă mesajele respective au fost șterse, și dacă da, dacă eliminarea lor a fost realizată în mod automat sau în mod intenționat.
Un oficial european, intervievat anterior pronunțării verdictului, a încercat să justifice lipsa de transparență afirmând că „aceste contracte au fost cu totul fără precedent într-un context cu totul fără precedent”. Totuși, Curtea nu a considerat această poziție suficientă pentru a bloca accesul la informații de interes public.
În acest moment, Comisia Europeană are la dispoziție două luni pentru a contesta hotărârea Curții. Decizia CEJ alimentează și mai mult tensiunile legate de lipsa de transparență a instituțiilor europene, într-un dosar care implică miliarde de euro și decizii cu impact direct asupra cetățenilor din întreaga Uniune.
